Hotărârea nr. 1348 din 09.06.2026, Secția pentru judecători

Identitate

Numărul

1348

Data

09.06.2026

Organismul

Secția pentru judecători

Ședința

Ședința Secției pentru judecători din 09.06.2026

Conținut

Subiectul, din ordinea de zi soluționată

Apărarea independenței judecătorilor

Soluția

1. Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a constatat existența unui atac fără precedent la adresa independenței justiției. (unanimitate, dintre care 1 vot favorabil cu observații) 2. Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât apărarea independenței judecătorilor. (unanimitate, dintre care 1 vot favorabil cu observații) 3. Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât informarea cu privire la aspectele cuprins […] textul continuă în ordinea de zi soluționată

Votul

Unanimitate · unanimitate, dintre care 1 vot favorabil cu observații

Categoria, din lista publică a CSM

Diverse

Referitor la, din lista publică a CSM

Hotarari nr. 1348/09.06.2026 - Sectie judecatori

Semnul […] arată unde se oprește textul păstrat în index.

Stare

Starea

Publicată Starea la 22.10.2026

Fișierul 70001 (principal)

• Servit de csm1909.ro, verificat la 22.10.2026
• Apare în lista publică, cu data publicării 10.06.2026

Versiunile documentului

• Văzută prima dată la 08.10.2026, pe csm1909.ro
  Amprenta SHA-256: 573e1110e6b6464819653e382cff8e9c03a987cda973b0145e4228e7b0e3c3a7

Surse

Hotărârea, pe csm1909.ro

https://www.csm1909.ro/hotarari/files/70001

Ordinea de zi soluționată, punctul 15

https://www.csm1909.ro/files/9b7ecee1-f5de-408e-8857-b34c6e98f0e6

Note

nu există

Text

Fișierul 70001

                        CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII
                             SECȚIA PENTRU JUDECĂTORI

                                                 HOTĂRÂREA nr. 1348
                                                   din 9 iunie 2026


      1. Începând cu luna iulie 2025 și până în prezent s-a înregistrat o ofensivă fără precedent în
istoria recentă a manifestărilor politice împotriva puterii judecătorești.
      Sistemul judecătoresc a resimţit un atac fără precedent, exprimat prin multiple mijloace, de
la acţiuni directe, politice, la injurii, formule de atac în media, în social-media, cu instigări directe,
individual, împotriva magistraţilor (judecători şi procurori), dar şi împotriva formelor
instituţionale ale profesiei, instanţe, Inspecţia Judiciară sau Consiliul Superior al Magistraturii.

      2. În cele ce urmează Secţia pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii urmează
să efectueze o radiografie a afirmaţiilor şi acţiunilor derulate în această perioadă de timp pentru
a stabili dacă o afirmație sau / şi o acțiune publică, ori ansamblul acestora, afectează sau nu
independența, imparțialitatea ori reputația profesională.
      Pentru aceasta, din punct de vedere metodologic, Secţia pentru Judecători a Consiliului
Superior al Magistraturii va avea în vedere: (i) existența și autenticitatea afirmației/acțiunii; (ii)
autorul și poziția sa instituțională; (iii) contextul și interesul public al dezbaterii; (iv) natura
afirmației (fapt imputat sau judecată de valoare) și existența unei baze factuale suficiente; (v)
intensitatea, caracterul repetat și aria de difuzare; (vi) legătura concretă cu exercitarea funcției
judiciare; (vii) efectul obiectiv asupra independenței ori reputației; (viii) echilibrul impus de art.
10 CEDO și proporționalitatea răspunsului instituțional.

     3. Încă de la început, trebuie arătat că atacurile susținute asupra puterii judecătoreşti au
condus la degradarea constantă a situației justiției, care este supusă în prezent unei veritabile
coup d’etat, urmărindu-se o preluare ostilă a conducerii legitime a corpului judecătoresc,
precum şi o modificare interesată a regulilor de funcţionare a profesiei, sub îndoielnice acuzații
de „corupție sistemică” şi „abuzuri sistemice” pe care le-ar săvârşi judecătorii şi în special Înalta
Curte de Casație și Justiție şi Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.

    4. Secția pentru Judecători constată că începând cu luna iulie 2025, sistemul de justiţie din
România este supus unei agresiuni fără precedent, care a vizat mai întâi distrugerea reputației



    Tel: (+40)21-311.69.02                   Website: www.csm1909.ro                           Calea Plevnei nr. 141B, sector 6,
    Fax: (+40)21-311.69.01                   Email: secretar_general@csm1909.ro                cod poștal 060011
 Număr de înregistrare în registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal 2359                  Pagina 1 din 76
acestuia, respectiv distrugerea nivelului de încredere de care se bucura magistratura în societate,
în contextul unei aşa-numite reforme a sistemului de pensionare a magistraţilor.
      Ulterior, pe acest fond al unei încrederi publice distruse, începând cu luna decembrie 2025,
s-a trecut la o altă fază a agresiunii prin încercarea de a introduce în opinia publică ideea că în
sistemul de justiţie există corupţie şi abuzuri sistemice şi generalizate.
      În acest sens, s-a folosit ca pretext un material jurnalistic produs de o entitate de presă,
Recorder, ale cărei poziţii publice, de obicei, se aliniază cu cele ale forţelor politice patronate de
prim-ministru, care a avut ca scop să dezvăluie presupuse acte de corupţie la nivelul Curţii de Apel
Bucureşti.
      Cu toate că alegațiile din acest material jurnalistic au fost infirmate de verificările efectuate
de Inspecția Judiciară, în spaţiul public s-a propagat şi amplificat intenţionat ideea „corupţiei şi
abuzurilor generalizate” ale sistemului judecătoresc.
      Această noţiune de corupţie generalizată, sistemică, este întâlnită în cadrul tuturor
discuţiilor despre vetting, ca posibil fundament al introducerii acestei proceduri profund
nedemocratice.
      Evident, pentru orice public avizat şi de bună-credinţă, existenţa „corupţiei şi abuzurilor
generalizate” este contrazisă obiectiv de toate evaluările internaţionale la care România a fost
supusă în ultimii 5 ani:
      - Decizia Comisiei (EU) 2023/1786 din 15 septembrie 2023 de abrogare a Deciziei
2006/928/EC prin care se instituia MCV în care se reţin progresele sistemului de justiţie românesc
în materia organizării, independenţei precum şi a sancţionării şi investigării corupţiei (https://eur-
lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:32023D1786)1”
      - Raportul Comisiei de la Veneţia cu privire la legile justiţiei, recent adoptate în 2023
(https://www.coe.int/en/web/venice-commission/-/cdl-ad-2022-045-e).
      - procesul de aderare la Spaţiul Schengen – România a aderat în 2024;
      - Raport Rule of Law 2022 (https://commission.europa.eu/document/download/bf52b443-
7a64-4a54-8584-533c866bf902_ro?filename=53_1_194026_coun_chap_romania_ro.pdf);
      - Raport Rule of Law 2023 (https://commission.europa.eu/document/download/da0ccbd8-
ad1a-4876-961e-00ce13ba2f1a_ro?filename=53_1_52630_coun_chap_romania_ro.pdf);
      - Raport Rule of Law 2024 (https://commission.europa.eu/document/download/6abcf25f-
9e2d-46c0-93f0-4eebb0e10224_ro?filename=53_1_58080_coun_chap_romania_ro.pdf);


1
  “Comisia a luat act, în special, de progresele înregistrate de România în ceea ce privește consolidarea
independenței și a eficacității sistemului judiciar printr-o revizuire cuprinzătoare a sistemului judiciar. Au fost adoptate
noi legi privind justiția, care au adus schimbări importante în ceea ce privește organizarea carierei și regimurile de
răspundere pentru magistrați, numirea în funcție, revocarea din funcție și competențele procurorilor de rang înalt și
guvernanța Inspecției Judiciare. Comisia a luat act, de asemenea, de progresele înregistrate în ceea ce privește
punerea în aplicare a strategiei naționale anticorupție și de rezultatele pozitive în ceea ce privește investigarea și
sancționarea actelor de corupție la nivel înalt. Aceasta a remarcat, de asemenea, că instituțiile responsabile cu
aplicarea normelor privind integritatea și conflictele de interese, precum și cu gestionarea și recuperarea activelor
provenite din săvârșirea de infracțiuni au funcționat în mod eficace.”


       Tel: (+40)21-311.69.02                   Website: www.csm1909.ro                           Calea Plevnei nr. 141B, sector 6,
       Fax: (+40)21-311.69.01                   Email: secretar_general@csm1909.ro                cod poștal 060011
    Număr de înregistrare în registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal 2359                  Pagina 2 din 76
     - Raport Rule of Law 2025 (https://commission.europa.eu/document/download/fcab6924-
01cf-4514-9f68-3989759718e9_ro?filename=27_2_63962_coun_chap_romania_ro.pdf);
     - procesul de aderare la OCDE, care se află în desfăşurare în prezent, însă la nivelul
Consiliului, care este implicat în procedură, nu a fost primit de la experţii evaluatori ai OCDE niciun
reproş privind existenţa „corupţiei şi abuzurilor generalizate” ale sistemului de justiţie);
     De altfel, în ceea ce privește procesul de aderare la OCDE, lucrurile au fost clarificate de
secretarul general al acestui organism care, la data de 15 martie 2026, a precizat că intenționează
să       propună         aderarea         României         începând          cu       iunie       2026
(https://agerpres.ro/politic/2026/03/16/cormann-ocde-intentia-mea-este-sa-transmit-invitatia-
ca-romania-sa-adere-la-ocde-in-iunie--1537641). Or este evident că acest lucru ar fi imposibil în
prezența unei corupții generalizate și sistemice a sistemului de justiție.
     Aceste aspecte au fost subliniate inclusiv de Consiliul Superior al Magistraturii în poziții
publice (https://www.csm1909.ro/PageDetails.aspx?FolderId=12648).

      5. Fără să fie excluse situații izolate care necesită analize punctuale și care se pot regăsi în
orice sistem judiciar, nu doar în cel românesc, rezultă din cele de mai sus că nu se poate vorbi
despre un fenomen al corupţiei şi abuzurilor sistemice şi generalizate.

     6. Aşadar, în acest cadru, în care puterea judecătorească a fost supusă unei campanii
constante de denigrare, în decembrie 2025 Președintele țării a afirmat public că dorește să
organizeze un referendum printre judecători în ianuarie 2026, astfel încât aceștia să îi spună în ce
măsură „Consiliul Superior al Magistraturii acționează în interes public sau acționează în interesul
unui grup din interiorul sistemului judiciar?”.
     Preşedintele a declarat că va face acest lucru trimițând scrisori personalizate fiecărui
judecător, cu antetul președinției României, urmând ca judecătorii să îi trimită în plic înapoi
răspunsul la întrebarea anterioară. Cu aceeaşi ocazie a mai afirmat că „Dacă magistrații, în
majoritatea lor, spun că CSM reprezintă interesul breslei, nu publicului, atunci va pleca de
urgenţă”.
     Această intenție nu s-a materializat.

     7. În paralel, Prim-Ministrul României a constituit un grup de lucru la nivelul Guvernului
pentru        a        analiza       necesitatea        modificării        statutului     magistraților
(https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/305676).
     Legea nr. 24/2000 (https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/21698) prevede că în
cazul intenției de modificare a legilor din domeniul justiţiei se poate crea un grup de lucru la
nivelul Ministerului Justiţiei, însă grupul de lucru a fost înfiinţat prin Decizie a Prim-Ministrului, la
nivelul Cancelariei acestuia.
     Prim-Ministrul a invitat să facă parte din acest grup de lucru mai multe ONG-uri agreate,
care în toată această perioadă au fost extrem de active împotriva judecătorilor (Declic, Funky


    Tel: (+40)21-311.69.02                   Website: www.csm1909.ro                           Calea Plevnei nr. 141B, sector 6,
    Fax: (+40)21-311.69.01                   Email: secretar_general@csm1909.ro                cod poștal 060011
 Număr de înregistrare în registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal 2359                  Pagina 3 din 76
Citizens - https://www.facebook.com/share/p/1APA6zpdYR/), fiind parte în campaniile de
denigrare legate de pensii şi, ulterior, militanţi activi în organizarea de mitinguri de protest
împotriva judecătorilor, împotriva preşedintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, împotriva
membrilor Consiliului Superior al Magistraturii – Secţia pentru Judecători şi împotriva modului de
interpretare a legii de către Înalta Curte de Casație și Justiție în cauze penale.
      Nu se cunoaşte de ce au fost selectate unele ONG şi de ce altele nu au primit invitaţie de
participare.
      De asemenea, a fost invitată să participe la lucrări asociația Expert Forum
(https://www.facebook.com/ExpertForum), al cărei director executiv, Laura Ștefan, este membru
al Comisiei de vetting pentru procurori din Republica Moldova.
      Din partea Guvernului au fost desemnați să conducă grupul de lucru
(https://www.facebook.com/share/p/1BZJbSXeSF/?mibextid=wwXIfr) Andrei Răzvan Lupu
(REPER2, fost membru USR3) și Oana Alexandra Cambera (REPER, fost membru USR).
      De asemenea, la grupul de lucru au fost invitate să participe doar o parte a asociațiilor
profesionale, nefiind transparent criteriul pe baza căruia unele au fost invitate, iar altele nu.
      În esenţă, acest grup de lucru reprezintă o fațadă, o justificare, pentru o execuție a autorităţii
judecătoreşti de către puterea executivă, prin modificarea regulilor de organizare a profesiei
(legilor justiţiei) în direcția dorită de mediul politic.

     8. Decizia Prim-Ministrului Ilie Bolojan nr. 574/2025 privind înființarea comitetului constituit
pentru legile justiției a fost contestată în instanță, iar la data de 25 martie 2026, Înalta Curte de
Casație și Justiție a suspendat-o provizoriu, până la soluționarea fondului cauzei
(https://www.iccj.ro/2026/03/25/comunicat-privind-suspendarea-deciziei-nr-574-2025-emise-
de-prim-ministrul-ilie-bolojan-privind-infiintarea-comitetului-constituit-pentru-legile-justitiei/).

      9. Scopul demersurilor este acela de a schimba conducerea legitimă a puterii judecătoreşti,
precum și de a schimba regulile de organizare a profesiei.
      Această schimbare nu se poate face decât prin una dintre următoarele metode sau prin mai
multe dintre acestea, aplicate împreună:
      a) instituirea procedurii de vetting
      România este un strat de drept, membru al Uniunii Europene, funcționând după regulile
sistemelor democratice.
      La nivelul Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni există deja exprimată opinia că
„vetting-ul nu trebuie utilizat ca substitut pentru măsurile disciplinare. De asemenea, vetting-ul
nu ar trebui să fie utilizat pentru a combate corupția. Cu toate acestea, CCJE recunoaște că vetting-
ul general poate fi permis ca o procedură extraordinară unică în cadrul tranziției de la un guvern


2
    REPER – Partid Politic; https://partidulreper.ro/
3
    Uniunea Salvaţi România – USR; https://usr.ro/


       Tel: (+40)21-311.69.02                   Website: www.csm1909.ro                           Calea Plevnei nr. 141B, sector 6,
       Fax: (+40)21-311.69.01                   Email: secretar_general@csm1909.ro                cod poștal 060011
    Număr de înregistrare în registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal 2359                  Pagina 4 din 76
autoritar la un guvern democratic bazat pe principiile statului de drept.” (Opinia nr. 27/2025, par.
7 - https://rm.coe.int/opinion-no-27-2024-of-the-ccje-romanian/1680b304e2)
      Din păcate, confirmarea acestui plan de introducere a unui sistem de vetting în România,
stat membru al Uniunii Europene, a fost făcută de vice-președintele CSM, procuror, domnul
Claudiu         Sandu        (https://www.facebook.com/share/p/1C8U1qZUio/?mibextid=wwXIfr
https://www.facebook.com/share/p/1BkBYG3sRV/?mibextid=wwXIfr), care a „confirmat” teza
Prim-Ministrului privind existenţa „corupției şi a abuzurilor generalizate”, deşi anterior nu a
identificat aceste lucruri nici în proiectul său de candidatură la CSM în iunie 2022
(https://www.csm1909.ro/ViewFile.ashx?guid=77950e9e-d792-406d-805a-8eff7a2f0805-
InfoCSM), nici în proiectul său de candidatură pentru poziția de vicepreședinte CSM din
decembrie 2024 (https://www.csm1909.ro/ViewFile.ashx?guid=89088885-1492-400f-930d-
47c42d7e9ec5-InfoCSM);
      Punerea în discuţie a procedurii de vetting (sau a oricărei forme de desemnare / menţinere
a judecătorilor în funcţii de execuţie şi / sau de conducere, prin implicarea unor entităţi externe
sistemului judiciar - consultanţi din societatea civilă / internaţionali etc.) şi, posibil, adoptarea ei
în România, stat membru al Uniunii Europene, ar putea crea un precedent şi ar deschide calea
pentru introducerea acestei forme de evaluare şi în alte state membre.
      b) modificare legislativă pentru schimbarea legilor justiţiei, şi în special a regulilor legate de:
      - mandatul membrilor Consiliului (de exemplu, înlesnirea procedurii de revocare a
membrilor) într-un mod favorabil noii puteri politice (https://stirileprotv.ro/stiri/politic/guvernul-
bolojan-a-infiintat-comitetul-pentru-analiza-si-revizuirea-legislatiei-din-domeniul-justitiei.html;
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/305676);
      - alegerea membrilor Consiliului, propunerea fiind în sensul ca toţi judecătorii din sistem să
voteze pentru toate palierele (evident că o astfel de propunere ar conduce la situaţia ca
judecătorii de la judecătorie – primul grad de jurisdicţie, abia intrați în sistem, inclusiv stagiari, să
fie determinanţi pentru componenţa Consiliului, întrucât la acest nivel activează 2214 de
judecători din totalul de 4552, în contrast cu judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție,
unde funcţionează 116 judecători, şi care nu vor avea niciun cuvânt de spus la alegeri);
      - modificarea modului de alegere sau numire în funcţiile de management ale sistemului
judiciar (membrii Consiliului Superior al Magistraturii, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie, sefii marilor parchete, inspectorii judiciari din cadrul Inspecţiei Judiciare, directorul
Institutului Naţional al Magistraturii), astfel încât componenta politică să fie crescută;
      c) acţiuni de hărţuire a judecătorilor, incluzând aici mai ales membrii Consiliului şi
Preşedintele Înaltei Curţi, prin ameninţarea cu acţiuni disciplinare / penale sau prin solicitări
publice de demisii (https://hotnews.ro/video-cristi-danilet-mesaj-direct-pentru-lia-savonea-
dupa-decizia-cedo-cere-trei-demisii-de-la-varful-magistraturii-2132347;
https://www.stiripesurse.ro/pensionarul-cristi-danilet-vrea-sa-si-pedepseasca-fostii-colegi-cere-
zeci-de-anchete-disciplinare_3843303).



    Tel: (+40)21-311.69.02                   Website: www.csm1909.ro                           Calea Plevnei nr. 141B, sector 6,
    Fax: (+40)21-311.69.01                   Email: secretar_general@csm1909.ro                cod poștal 060011
 Număr de înregistrare în registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal 2359                  Pagina 5 din 76
     d) slăbirea statutului magistratului prin modificarea în forță, fără a ține seama de opinia
magistraților, a regimului de pensionare și de salarizare.


      CONTEXT

      A. CAMPANIE DE DENIGRARE – PENSII SI SALARII

      10. Campania de denigrare a magistraturii a plecat de la ideea unor privilegii extraordinare,
în special legate de pensii, dar și de salarii, ignorându-se complet faptul că în 2023 a fost realizată
o reformă a sistemului de pensii pentru judecători.

     11. Campania s-a bazat pe minciuni repetate constant de o parte a coaliţiei aflate astăzi la
guvernare, în special de partea politică aflată sub autoritatea și influența prim-ministrului, de
vectorii de presă ai acestora, precum şi de ONG-uri care se afiliază, în mod tradiţional, mesajelor
acestora:

       a1) Cuantumul pensiei de serviciu a judecătorilor este nejustificat de mare şi nemeritată,
fiind un furt din banii poporului:
       Realitatea:
       - România nu este singura țară din UE sau din lume care să aibă pensie de serviciu pentru
judecători;
       - existase deja o reformă a sistemului de pensii pentru judecători prin Legea nr. 282/2023,
unde se prevedea că vârsta de pensionare este de 60 de ani;
       - potrivit aceleiași legi, adoptate cu acceptul Comisiei Europene, pensia de serviciu nu
putea depăşi salariul avut de judecător în activitate;
       - salariul unui judecător activ la nivel maxim pe grade de jurisdicție este de aproximativ
2200 de euro (prima instanţă) – unde sunt 2214 de judecători; aproximativ 3200 de euro (tribunal)
unde sunt 1366 de judecători; 3700 de euro (curte de apel) unde sunt 956 de judecători; 5500 de
euro la Înalta Curte de Casație și Justiție unde sunt 116 de judecători;
       - pensia unui judecător de curte de apel, obținută pe criterii de contributivitate, pensionat
potrivit acestei legi, este de aproximativ 3000 de euro;
       - prin urmare, suplimentul necontributiv al pensiei de serviciu era, potrivit reglementării
din Legea nr. 282/2023, de aproximativ 700 de euro.
       - exemplele de pensii cu sume extrem de mari, folosite de prim-ministru şi partidele politice
afiliate lui, cu intenţie denigratoare, reprezintă realităţi subzistente cadrului legislativ anterior
Legii nr. 282/2023, şi care nu au fost corectate nici pentru viitor, prin Legea nr. 24/2026, adoptată
chiar la iniţiativa şi voinţa prim-ministrului în 2026;



    Tel: (+40)21-311.69.02                   Website: www.csm1909.ro                           Calea Plevnei nr. 141B, sector 6,
    Fax: (+40)21-311.69.01                   Email: secretar_general@csm1909.ro                cod poștal 060011
 Număr de înregistrare în registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal 2359                  Pagina 6 din 76
     - în prezent pensia de serviciu e eliminată de facto, potrivit Legii nr. 24/2026, nivelul
acesteia fiind mai mic decât al pensiei contributive.

      a2) „Reforma” pensiilor de serviciu ale magistraților a fost prezentată public ca fiind o
necesitate rezultând din obligaţiile statului român în procedurile de implementare ale Planului
Naţional de Redresare și Reziliență (PNRR).
      Ca urmare a adoptării Legii nr. 282/2023 prin care au fost modificate substanțial condițiile
pentru acordarea pensiilor de serviciu, precum și regimul de impozitare al acestora, Comisia
Europeană a evaluat pozitiv obiectivul 215 din PNRR, considerându-l îndeplinit în evaluarea
preliminară din data de 15 octombrie 2024.
      Ulterior, după adoptarea Deciziei Curții Constituționale nr. 724 din 19 decembrie 2024
(https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/294171) prin care au fost declarate
neconstituționale dispozițiile privind impozitarea progresivă a tuturor pensiilor de serviciu,
Comisia Europeană a revenit asupra evaluării preliminare, apreciind că jalonul 215 nu mai poate
fi considerat îndeplinit în mod satisfăcător, reținând că, în urma acestei decizii, prevederile
relevante ale Legii nr. 282/2023 care introduceau impozitarea mai mare a pensiilor nu pot fi puse
în aplicare de Guvern.
      Solicitarea Comisiei nu a vizat doar modificarea pensiilor magistraților, ci a tuturor pensiilor
de serviciu.
      Potrivit scrisorii Comisiei Europene din data de 25 martie 2025, redeschiderea evaluării pe
acest jalon a fost determinată de invalidarea de către Curtea Constituțională a soluției de
impozitare progresivă a pensiilor, a cărei implementare ar fi condus la reducerea cheltuielilor
pentru plata acestora, fără legătură cu necesitatea modificării substanțiale a regimului pensiilor
de serviciu numai pentru magistrați, invocată şi susținută de Guvern chiar în faţa Comisiei
Europene, în afara comunicărilor de până la acel moment. Conţinutul scrisorii Comisiei Europene
din 24 martie 2025 a fost reflectat şi în presă (https://www.luju.ro/scrisoarea-comisiei-europene-
pentru-pensiile-magistratilor-documentul-care-demonteaza-manipularea-regimului-bolojan-ca-
fondurile-ue-au-fost-suspendate-pentru-romania-pe-motiv-ca-nu-a-fost-crescuta-varsta-de-
pensionare-pentru-judecatori-si-procurori-cititi).

      a3) În primă fază, Guvernul a adoptat un proiect de lege pe care l-a impus ulterior prin
asumarea răspunderii Guvernului, o procedură la limita democrației, în care Parlamentul are un
rol formal şi care oferă extrem de puţin spaţiu pentru o consultare reală cu membrii Parlamentului
sau cu destinatarii legilor în procesul legislativ. Acest proiect de lege a fost invalidat de Curtea
Constituţională tocmai pentru lipsa unei consultări reale, respectiv pentru adoptarea legii fără
avizul obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii (https://www.ccr.ro/wp-
content/uploads/2025/11/Decizie_479_2025.pdf).




    Tel: (+40)21-311.69.02                   Website: www.csm1909.ro                           Calea Plevnei nr. 141B, sector 6,
    Fax: (+40)21-311.69.01                   Email: secretar_general@csm1909.ro                cod poștal 060011
 Număr de înregistrare în registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal 2359                  Pagina 7 din 76
      a4) Ulterior, într-o a doua procedură, Guvernul a adoptat din nou proiectul de lege privind
modificarea pensiilor de serviciu ale magistraților, într-o formă similară, cu mici modificări, pe
care l-a impus tot prin asumarea răspunderii, într-o atmosferă identică de lipsă de dialog. De
această dată Guvernul a primit avizul Consiliului Superior al Magistraturii
(http://old.csm1909.ro/csm/linkuri/02_12_2025__122581_ro.pdf), însă a tratat tot demersul în
sens pur formal, în condiţiile în care nu a acceptat niciuna dintre propunerile formulate de
sistemul judiciar şi nici nu a explicat de ce refuză să ia în considerare aceste puncte de vedere.
      Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a formulat obiecții de neconstituționalitate faţă de lege
(https://www.iccj.ro/wp-content/uploads/2025/12/Hotarare-nr.-5-din-05.12.2025.pdf).
      Obiecțiile de neconstituționalitate au fost respinse de Curtea Constituţională
(https://www.ccr.ro/wp-content/uploads/2026/02/Decizie_153_2026.pdf), cu schimbarea
drastică a jurisprudenţei de până atunci a Curţii şi cu lipsa unor minime explicaţii pentru această
atitudine.

     a5) „Reforma” în discuţie, impusă în lipsa luării în considerare a punctelor de vedere ale
sistemului de justiţie, conduce la crearea unor anomalii care vor distorsiona grav funcționarea
sistemului de justiţie, şi care au fost indicate Guvernului în faţa anterioară aprobării legii. Dintre
acestea, enumerăm cu titlu exemplificativ:
     - lipsa atractivității sistemului, ceea ce va conduce la scăderea numărului de persoane
recrutabile, dar şi la scăderea calităţii candidaţilor;
     - diferențe de tratament inacceptabile (pensia unui ofiţer de poliţie judiciară va fi mai mare
decât cea a procurorului care îi supraveghează lucrările şi a judecătorului care dispune asupra
dosarelor penale întocmite de aceştia);
     - eliminarea pensiei de serviciu (pensia calculată pe principiul contributivității va fi mai
mare decât aşa numita pensie de serviciu, care va fi astfel eliminată de facto).

     a6) O altă problemă importantă este că deși PNRR (https://mfe.gov.ro/wp-
content/uploads/2025/11/ad58fdcdc21f182bfd7bf2af832d1bdb.pdf - fila 184, jalonul 215)
prevedea reforma tuturor pensiilor de serviciu, totuşi au fost vizate doar cele ale magistraților,
Guvernul lăsând neatinse pensiile militarilor, ale polițiștilor, serviciilor secrete, diplomaților,
personalului Curții de Conturi, funcționarilor publici cu statut special etc.

     b1) Salariile judecătorilor sunt excesiv de mari şi nemeritate:
     - salariile judecătorilor sunt descrise mai sus (pct. 11 lit. a1));
     - în       cadrul      raportului       CEPEJ     publicat         la  4     iunie      2026,
(https://commission.europa.eu/publications/two-studies-prepared-european-commission-
cepej-functioning-judicial-systems-eu-member-states-2026_en), nivelul salariului judecătorilor
români aflaţi la început de carieră se află pe penultimul loc în Europa, după România fiind situată
doar Ungaria (anterior promisiunilor de mărire a salariilor din ianuarie 2025, făcută de guvernul


    Tel: (+40)21-311.69.02                   Website: www.csm1909.ro                           Calea Plevnei nr. 141B, sector 6,
    Fax: (+40)21-311.69.01                   Email: secretar_general@csm1909.ro                cod poștal 060011
 Număr de înregistrare în registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal 2359                  Pagina 8 din 76
de la Budapesta – a se vedea poziţia ENCJ; https://pgwrk-websitemedia.s3.eu-west-
1.amazonaws.com/production/pwk-web-encj2017-
p/Final%20statement%20Hungary%2021%2002%202025.pdf);
       - potrivit aceluiași raport CEPEJ publicat la 4 iunie 2026, raportul dintre salariul judecătorului
la început de carieră şi salariul mediu în România este de 1.5, în timp ce media Europeană la acest
indicator            este           de         1.8           (https://pgwrk-websitemedia.s3.eu-west-
1.amazonaws.com/production/pwk-web-encj2017-
p/Final%20statement%20Hungary%2021%2002%202025.pdf);
       - spre exemplu, salariul brut la început de carieră în România este de 28.826 de euro / an,
iar în Bulgaria este de 39.580 de euro / an, iar salariul net este de 16.863 de euro, iar în Bulgaria
este de 35.622 euro (https://commission.europa.eu/document/download/fcd0d760-68af-49dd-
a914-cbcfac5e68cf_en?filename=Part%201%20-
%20Data%20tables%20per%20indicator%20for%20all%20EU%20Member%20States.pdf)




    Tel: (+40)21-311.69.02                   Website: www.csm1909.ro                           Calea Plevnei nr. 141B, sector 6,
    Fax: (+40)21-311.69.01                   Email: secretar_general@csm1909.ro                cod poștal 060011
 Număr de înregistrare în registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal 2359                  Pagina 9 din 76
      - în ceea ce îi priveşte pe judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în măsura în care
proiectul de lege propus de Guvernul demis va fi adoptat în forma prezentată public, aceştia se
vor situa aproape de ultimul loc în Uniunea Europeană la salarizare atât din perspectiva salariului
net (37.548 euro anual, faţă de media europeană de 74.343 euro anual), cât şi din perspectiva
raportului dintre salariul brut al judecătorului şi salariul mediu brut la nivel naţional (2,8 faţă de
media europeană de 4,1).




    Tel: (+40)21-311.69.02                   Website: www.csm1909.ro                           Calea Plevnei nr. 141B, sector 6,
    Fax: (+40)21-311.69.01                   Email: secretar_general@csm1909.ro                cod poștal 060011
 Număr de înregistrare în registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal 2359                 Pagina 10 din 76
       b2) La data de 5 mai 2026, o moțiune de cenzură împotriva Guvernului condus de premierul
Ilie Bolojan a fost adoptată cu un număr record de 281 de voturi „pentru” și 4 „împotrivă”
(https://www.senat.ro/PDFOrdineDeZi/d41f2733-062a-4024-a244-
cd823006549d/2026/4/29/motiune.pdf).
       În ciuda acestei realități, Guvernul a inițiat, după demitere, un proiect de lege privind
salarizarea în sistemul public, inclusiv a magistraților, contrar:
       - art. 110 alin. (4) din Constituţie, care spune că „Guvernul al cărui mandat a încetat
... îndeplinește numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea
jurământului de membrii noului Guvern” şi
       - art. 37 alin. (3) din OUG nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, „În cazul încetării
mandatului sau, în condiţiile prevăzute de Constituţie, până la depunerea jurământului de către
membrii noului Guvern, Guvernul continuă să emită numai actele cu caracter individual sau
normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a promova politici noi. În această
perioadă, Guvernul nu poate să emită ordonanțe sau ordonanțe de urgenţă şi nu poate iniția
proiecte de lege”.
       Prin acest proiect de lege se prevede:
       - reducerea veniturilor magistraților, cea mai mare diminuare regăsindu-se la Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie, unde scăderea este de aproximativ 40%;
       - poziționarea puterii judecătoreşti în grila de salarizare sub puterile legislativă şi executivă,
la nivelul primarilor de localități, dar sub primarul municipiului Bucureşti;




    Tel: (+40)21-311.69.02                   Website: www.csm1909.ro                           Calea Plevnei nr. 141B, sector 6,
    Fax: (+40)21-311.69.01                   Email: secretar_general@csm1909.ro                cod poștal 060011
 Număr de înregistrare în registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal 2359                 Pagina 11 din 76
      - veniturile judecătorilor şi procurorilor scad în timp ce veniturile miniștrilor şi
parlamentarilor cresc, aceştia urmând să beneficieze oricum în continuare de diferite forme de
salarizare indirectă (sume forfetare, de exemplu);
      - în esenţă, președintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie va fi salarizat la un nivel inferior
faţă de Avocatul Poporului (6,26), Președintele Consiliului Legislativ (6,26), Președintele Curții de
Conturi (6,26), Vicepreședintele Curții de Conturi (6,15), consilierii de conturi (6,00), Președintele
Consiliului Concurenței (6,26), consilierii de concurență (5,76), Președintele CNA (6,26) și membrii
CNA (5,76);
      - încălcarea normelor europene privind egalitatea de tratament la salarizare, legea creând
premisele unei salarizări diferite pentru situaţii identice (un judecător care funcţionează la o
instanţă poate fi salarizat inferior, doar prin jocul vechimii care conduce la reîncadrarea pe noua
lege, faţă de alt judecător în aceeaşi situaţie, dar care nu atinge o anumită vechime în funcţie şi
continuă să primească stimulent compensatoriu).

       b3) Contrar dispozițiilor exprese ale art. 110 alin. (4) din Constituția României și ale art. 37
alin. (3) din Codul administrativ care interzic Guvernului demis să inițieze proiecte de lege, actualul
Guvern a continuat demersurile pentru promovarea proiectului de lege referitor la salarizarea
personalului din sistemul public (https://mmuncii.gov.ro/ministerul-muncii-familiei-tineretului-
si-solidaritatii-sociale-a-publicat-proiectul-legii-salarizarii-pentru-personalul-platit-din-fonduri-
publice-respectiv-grilele-de-salarizare-si-calendarul-de/;          https://publisind.ro/noua-lege-de-
salarizare-precizarile-ministrului-muncii-la-prima-intalnire-cu-sindicatele/;
https://snpp.ro/intalnirea-ministrului-muncii-cu-sindicatele-din-aparare-si-ordine-publica/;
https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/noi-consultari-la-ministerul-muncii-pe-legea-
salarizarii-majorarile-pentru-demnitari-in-centrul-discutiilor-3799351;
https://agerpres.ro/economic/2026/06/04/sindfisc-discutiile-de-la-ministerul-muncii-pe-legea-
salarizarii-au-avut-mai-degraba-un-caracter-for--1563036;
https://www.facebook.com/Dragos.Pislaru/posts/1576676467155596?ref=embed_post).
       Proiectul afectează semnificativ cele mai multe categorii de personal din sistemul bugetar
și, în același timp, în nota deja consacrată a demersurilor Guvernului împotriva sistemului judiciar,
nesocotește grav independența financiară a magistraților și subminează rolul de putere în stat
care revine Autorității judecătorești, diminuând substanțial veniturile salariale ale magistraților și
rupând echilibrul care trebuie să existe între puterile statului.

     b4) Împotriva acestei iniţiative în materie de salarizare a Guvernului demis au existat mai
multe reacţii din partea sistemului de justiţie:
     - https://www.csm1909.ro/PageDetails.aspx?FolderId=12740 (comunicat comun al
președinților judecătoriilor față de Proiectul de Lege privind salarizarea personalului plătit din
fonduri publice)



    Tel: (+40)21-311.69.02                   Website: www.csm1909.ro                           Calea Plevnei nr. 141B, sector 6,
    Fax: (+40)21-311.69.01                   Email: secretar_general@csm1909.ro                cod poștal 060011
 Număr de înregistrare în registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal 2359                 Pagina 12 din 76
      - https://www.csm1909.ro/PageDetails.aspx?FolderId=12738 (comunicatul președinților
tribunalelor de solidarizare cu poziția CSM şi ÎCCJ față de Proiectul de Lege privind salarizarea
personalului plătit din fonduri publice)
      - https://www.csm1909.ro/PageDetails.aspx?FolderId=12737 (comunicat comun al
președinților curților de apel față de Proiectul de Lege privind salarizarea personalului plătit din
fonduri publice)
      - https://www.csm1909.ro/PageDetails.aspx?FolderId=12736 (poziția Consiliului Superior
al Magistraturii faţă de Proiectul de Lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice)
      - https://www.csm1909.ro/PressRelease.aspx (comunicat privind punctul de vedere
transmis de CSM către Ministerul Justiţiei referitor la Proiectul de Lege privind salarizarea pentru
personalul plătit din fonduri publice)
      - https://www.iccj.ro/2026/06/02/apel-pentru-un-dialog-real-privind-noua-lege-a-
salarizarii/ (comunicat al ÎCCJ pentru un dialog real privind noua lege a salarizării).
      - https://www.csm1909.ro/PageDetails.aspx?FolderId=12749 (comunicat al Consiliului
Superior al Magistraturii referitor la convocarea Adunărilor Generale ale curților de apel,
tribunalelor şi judecătoriilor)
      - https://www.csm1909.ro/ViewFile.ashx?guid=125b4b1f-6207-4791-9d09-
d61e67324fee-InfoCSM (comunicat al președinților curților de apel referitor la o noua tentativă a
Guvernului de a-și subordona puterea judecătorească).

       12. La data de 09.06.2026, Adunările Generale ale Judecătorilor de la toate nivelurile de
jurisdicţie, respectiv 239 de instanţe, toate, unanimitatea celor 239 de adunări generale, 3580
de judecători care reprezintă 98,6% dintre judecătorii prezenți, respectiv 84% din totalul
judecătorilor în funcție, au denunţat degradarea constantă a statului de drept în România prin
încercarea susţinută de subordonare a puterii judecătoreşti de către puterea politică. În concret,
au adoptat următoarele măsuri:
       a) denunţă degradarea constantă a statului de drept în România, prin încercarea susținută
de subordonare a puterii judecătoreşti de către puterea politică;
       b) solicită Consiliului Superior al Magistraturii, în calitatea sa de garant al independenţei
justiţiei, să efectueze toate demersurile instituționale la nivel intern şi internaţional în vederea
restabilirii echilibrului specific statului de drept prin oprirea de îndată a campaniei de demonizare
a puterii judecătoreşti şi prin recunoaşterea de către celelalte puteri a independenţei reale a
judecătorului, ca cerinţă esenţială într-o societate democratică;
       c) respinge ca inacceptabile dispoziţiile cuprinse în propunerea legislativă privind salarizarea
judecătorilor, susţinând în integralitate observaţiile înaintate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
şi Consiliul Superior al Magistraturii cu acest obiect;
       d) amână pentru viitoarea şedinţă a Adunării Generale luarea unei hotărâri privind oprirea
integrală a activităţii instanţei.



    Tel: (+40)21-311.69.02                   Website: www.csm1909.ro                           Calea Plevnei nr. 141B, sector 6,
    Fax: (+40)21-311.69.01                   Email: secretar_general@csm1909.ro                cod poștal 060011
 Număr de înregistrare în registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal 2359                 Pagina 13 din 76
      Hotărârile au fost adoptate „ţinând seama de campania fără precedent de demonizare a
puterii judecătoreşti, asumată ca politică de stat pe parcursul ultimului an, manifestată în
principal prin:
      - campanii de presă de dezinformare împotriva instituţiilor fundamentale ale puterii
judecătoreşti, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecţia
Judiciară, Curţile de apel şi celelalte instanţe, precum şi împotriva judecătorilor în mod individual;
      - expunerea excesivă a unor procese în presă cu scopul culpabilizării a persoanelor şi
instituţiilor menţionate mai sus, iar nu prin punctarea unor chestiuni de ordin legislativ
neimputabile acestora,
      - măsuri ale Guvernului de modificare exclusiv a statutului magistratului fără consultare
efectivă, fără a se ţine seama de opinia magistraturii şi fără a se motiva această alegere;
      - propuneri legislative de natură să slăbească independenţa magistratului, în special
referitoare la regimul de pensionare şi la salarizare, plasarea puterii judecătoreşti în zona
destinată funcţionarilor publici de la nivel local (primării), fără a se ţine cont de rangul puterii
judecătoreşti în arhitectura statului democratic,
      - propuneri legislative de natură să modifice radical, sub imperiul emoțiilor publice create
prin materiale de presă, a regulilor fundamentale de organizare a profesiei;
      - măsuri administrative care împiedică angajarea unor noi judecători şi grefieri, cu
consecinţa punerii sistemului de justiţie în imposibilitate de a funcționa, pentru a augmenta
campania de denigrare ca efect al prelungirii, astfel, a procedurilor judiciare”.

      13. La campania de denigrare în ansamblul său, care a însoţit măsurile în forţă legate de
pensii şi salarii, au participat din plin politicieni ai coaliţiei de guvernare, în special de la USR şi
PNL4. Aici facem trimitere cu titlu exemplificativ la o extrem de mică parte din luările de poziţie
ale acestora, împotriva sistemului de justiţie şi a reprezentanţilor lor:
      - dl. Ionel Stoica - jurnalist / influencer apropiat de USR:
      https://www.stiripesurse.ro/a-doua-numire-controversata-la-anap-fost-jurnalist-adus-
consilier-in-institutia-cheie-pentru-achizitiile-publice-presa_3844416 (consilier al noii conduceri
a Agenției Naționale de Achiziții Publice, numit de USR)
      https://www.g4media.ro/fost-jurnalist-investigatii-care-a-lucrat-pentru-clotilde-armand-
in-primaria-sectorului-1-ionel-stoica-a-fost-numit-secretar-general-al-anap.html (secretar
general al Agenției Naționale de Achiziții Publice, numit de USR)
      https://www.facebook.com/share/p/1ADVjRuFmd/?mibextid=wwXIfr
      https://www.facebook.com/share/p/183WJnWxAx/?mibextid=wwXIfr
      https://www.facebook.com/share/p/16qZ79W1Ej/?mibextid=wwXIfr
      https://www.facebook.com/share/p/1KJ1xai7bw/?mibextid=wwXIfr
      https://www.facebook.com/share/p/1HnWGYCqHA/?mibextid=wwXIfr


4
    Partidul Naţional Liberal – PNL; https://pnl.ro/


       Tel: (+40)21-311.69.02                   Website: www.csm1909.ro                           Calea Plevnei nr. 141B, sector 6,
       Fax: (+40)21-311.69.01                   Email: secretar_general@csm1909.ro                cod poștal 060011
    Număr de înregistrare în registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal 2359                 Pagina 14 din 76
       - dl. Laurențiu Ștefănescu (USR) :
       https://www.facebook.com/share/p/14JzKsbr9ah/?mibextid=wwXIfr (poziție împotriva
justiției)
       https://www.facebook.com/share/p/1MqxZh8iAr/?mibextid=wwXIfr (poziție împotriva
justiției)
       https://www.facebook.com/share/p/17vt7eoyjY/?mibextid=wwXIfr (poziție împotriva
justiției)
       - dna. Ana Birchall (fost ministru al justiţiei, fost consilier al preşedintelui, fost consilier
al Prim-Ministrului):
       https://m.ziare.com/ana-birchall-lia-savonea/iccj-csm-demisie-1976317 (poziție împotriva
justiției)
       https://www.facebook.com/share/17Z2jBZoLn/?mibextid=wwXIfr (poziție împotriva
justiției)
       https://www.facebook.com/share/r/1CFVgBECzz/?mibextid=wwXIfr (poziție împotriva
justiției)
       https://www.facebook.com/share/v/1MkrvWHmXu/?mibextid=wwXIfr (poziție împotriva
justiției)
       https://www.facebook.com/share/p/1FPcu2RNuY/?mibextid=wwXIfr (poziție împotriva
justiției)
       - dl. Dominic Fritz (președinte USR) :
       https://www.facebook.com/share/p/1KQmcb8pU7/?mibextid=wwXIfr (poziție împotriva
justiției)
       - dl. Cristian Ghinea (USR)
       https://www.facebook.com/share/p/1CAbK3YsNr/?mibextid=wwXIfr
       https://www.facebook.com/share/r/1CvpyMzc87/?mibextid=wwXIfr
       https://www.facebook.com/share/r/1Xk8Thd7KS/?mibextid=wwXIfr
       https://www.facebook.com/share/1ArjwmGwcs/?mibextid=wwXIfr (denigrare a CSM –
jegurile din justiţie)
       https://www.facebook.com/share/p/1BtEYxcApi/?mibextid=wwXIfr (propunere ca CSM sa
fie scos de sub controlul judecătorilor şi trecut sub control politic)
       https://www.facebook.com/share/p/1NPNBmhz42/?mibextid=wwXIfr
       - dl. Ruben Latcau (viceprimar USR Timișoara)
       https://www.facebook.com/share/r/1AnLeTWUo1/?mibextid=wwXIfr (e un fenomen
masiv în justiţie potrivit căruia femeile judecător sunt îndrăgostite de interlopi şi astfel mafia are
control asupra hotărârilor judecătoreşti pronunţate de judecătoare)
       https://www.facebook.com/share/p/1D52wqP5AM/?mibextid=wwXIfr
       - dl. Catalin Tenita (USR)
       https://www.facebook.com/share/v/1FwT1Jn1xb/?mibextid=wwXIfr (îndemn + participare
la protest împotriva justiției)


    Tel: (+40)21-311.69.02                   Website: www.csm1909.ro                           Calea Plevnei nr. 141B, sector 6,
    Fax: (+40)21-311.69.01                   Email: secretar_general@csm1909.ro                cod poștal 060011
 Număr de înregistrare în registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal 2359                 Pagina 15 din 76
      https://www.facebook.com/share/v/1AS7u5ZrG5/?mibextid=wwXIfr (îndemn +
participare la protest împotriva justiției)

      14. Cu titlu de exemplu, arătăm modalitatea în care a fost construit discursul denigrator de
la cel mai înalt nivel politic al coaliţiei de guvernare :
      - dl. Cristian Ghinea (USR) – „jegurile din CSM … am vorbit despre rahatul numit justiție și
republica magistraților” (https://www.facebook.com/share/1ArjwmGwcs/?mibextid=wwXIfr)
      - dl. Ruben Latcau (viceprimar USR Timișoara) – „Se practică șantajul în scară mare, mai
ales în justiție. Este o cultură întreagă de loverboys care se întâlnesc cu judecătoare în România și
apoi le șantajează cu filme. Eu am avut această epifanie și acum, după mai multe discuții și
întâmplări, îmi dau seama că este un fenomen generalizat în România de judecătoare care ajung
să se întâlnească cu interlopi sau tot felul de băieți de genul ăsta - pentru că asta e metoda
loverboy, de a corupe - și aceste judecătoare ajung să fie șantajate. Un interlop sau un băiat
deștept dintr-o zonă sau alta ajunge să controleze deciziile unui judecător”
(https://www.ziarultimisoara.ro/actualitate/17123-epifania-lui-ruben-latcau-judecatoarele-
sunt-controlate-de-interlopi-prin-metoda-loverboy-avocatul-cristian-clipa-bati-campii;
https://www.facebook.com/share/r/1AnLeTWUo1/?mibextid=wwXIfr)
      - dna. Ana Birchall (fost consilier al preşedintelui interimar Ilie Bolojan, ulterior Prim-
Ministru; fost consilier al Prim-Ministrului) - Gașca care ține Justiția sub asediu
(https://www.facebook.com/100044526512483/posts/1411815063646031/?mibextid=wwXIfr&
rdid=s0hEn5Kc4fDlA56z#)
      - dna. Oana Gheorghiu (vice-prim-ministru) – „România nu îşi permite să mai plătească
aceşti bani, nu îşi permite să mai aibă pensionari speciali. Nu avem cum. Iar dacă banii aceia
trebuie să se ducă la ei pentru că dau sentinţe îi iau de undeva şi îi pot lua de la gura unui copil
care se culcă flămând, de la bugetul unui spital care nu are medicamente”
(https://defapt.ro/politica/gheorghiu-magistratilor-banii-gura-copiilor-flamanzi)
      - dna. Diana Mardarovici, consilieră PNL a concluzionat că judecătorii și procurorii ar trebui
să aibă pensii mai mici decât vidanjorii, căci vidanjorii chiar fac o muncă de rahat - “Vidanjorul
care o viață întreagă își face meseria merită mai mulți bani ca voi atunci când iese la pensie, că
munca lui e la propriu de rahat” (https://www.luju.ro/o-justitie-de-vidanjori-campania-de-
denigrare-a-judecatorilor-si-procurorilor-menita-sa-distraga-atentia-de-la-masurile-
antinationale-si-de-saracire-a-romanilor-adoptate-de-guvernul-bolojan-si-de-la-scandalul-de-
coruptie-al-vicepremierului-dragos-anastasi).


      B. REACŢII CA RĂSPUNS LA CAMPANIA DE DENIGRARE

     15. La nivel naţional, campania de denigrare a fost vizibilă şi a fost evidenţiată şi denunţată
de următoarele instituţii:


    Tel: (+40)21-311.69.02                   Website: www.csm1909.ro                           Calea Plevnei nr. 141B, sector 6,
    Fax: (+40)21-311.69.01                   Email: secretar_general@csm1909.ro                cod poștal 060011
 Număr de înregistrare în registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal 2359                 Pagina 16 din 76
       a) Consiliul Superior al Magistraturii
       - https://www.csm1909.ro/PageDetails.aspx?FolderId=12095            (convocare       adunări
generale)
       - https://www.csm1909.ro/PageDetails.aspx?FolderId=12074             (solicitare    adresată
Guvernului, Ministerului Justiţiei şi Parlamentului de a asigura consultarea Consiliului)
       - https://www.csm1909.ro/PageDetails.aspx?FolderId=12164 („consultarea” nu este
legală)
       - https://www.csm1909.ro/PageDetails.aspx?FolderId=12163 (poziţie faţă de campania
Guvernului de stigmatizare a judecătorilor)
       - https://www.csm1909.ro/PageDetails.aspx?FolderId=12158 (percepție încredere în
justiție)
       - https://www.csm1909.ro/PageDetails.aspx?FolderId=12152 (volum de activitate
judecători)
       - https://www.csm1909.ro/PageDetails.aspx?FolderId=12147 (salarii judecători UE)
       - https://www.csm1909.ro/PageDetails.aspx?FolderId=12131 (salarii judecători România)
       - https://www.csm1909.ro/PageDetails.aspx?FolderId=12152           (termen       mediu    de
soluționare)
       - https://www.csm1909.ro/PageDetails.aspx?FolderId=12272             (convocări      adunări
generale)
       - https://www.csm1909.ro/PageDetails.aspx?FolderId=12169 (răspuns CSM montaj video)
       - https://www.csm1909.ro/PageDetails.aspx?FolderId=12358 (climat actual de ostilitate)
       - https://www.csm1909.ro/PageDetails.aspx?FolderId=12323 (campanie de denigrare)
       - https://www.csm1909.ro/PageDetails.aspx?FolderId=12315 (campanie de denigrare)
       - https://www.csm1909.ro/PageDetails.aspx?FolderId=12369 (întâlnire CSM - UNBR)
       - https://www.csm1909.ro/PageDetails.aspx?FolderId=12364 (răspuns acuzație PNRR - 1)
       - https://www.csm1909.ro/PageDetails.aspx?FolderId=12367 (răspuns acuzație PNRR – 2)
       - https://www.csm1909.ro/PageDetails.aspx?FolderId=12439 (apărare a ICCJ)
       - https://www.csm1909.ro/PageDetails.aspx?FolderId=12436 (sesizare CNCD – dl Lațcău)
       - https://www.csm1909.ro/PageDetails.aspx?FolderId=12414 (explicații Guvern și CCR –
dl. Kelemen Hunor)
       - https://www.csm1909.ro/PageDetails.aspx?FolderId=12414 (transfer procurori -
judecători)
       - https://www.csm1909.ro/PageDetails.aspx?FolderId=12493 (consultare - metodologie)
       - https://www.csm1909.ro/ViewFile.ashx?guid=b9044195-e4be-4ff2-be6c-
da9ac705d2ea-InfoCSM (consultare – date preliminare)
       - https://www.csm1909.ro/PageDetails.aspx?FolderId=12487 (răspuns anunț referendum
președinte)
       b) Adunările Generale ale tuturor instanțelor din România
       - https://www.csm1909.ro/PageDetails.aspx?FolderId=12098


    Tel: (+40)21-311.69.02                   Website: www.csm1909.ro                           Calea Plevnei nr. 141B, sector 6,
    Fax: (+40)21-311.69.01                   Email: secretar_general@csm1909.ro                cod poștal 060011
 Număr de înregistrare în registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal 2359                 Pagina 17 din 76
    - https://www.csm1909.ro/PageDetails.aspx?FolderId=12313
    - https://www.csm1909.ro/PageDetails.aspx?FolderId=12292
    c) Comunicat al preşedinţilor judecătoriilor (instanţe de prim grad)
    - https://www.csm1909.ro/ViewFile.ashx?guid=5dc6bcf0-6e88-4092-a218-
97862807f691-InfoCSM


     d) Comunicat al preşedinţilor tribunalelor
     - https://www.csm1909.ro/ViewFile.ashx?guid=94703410-d8a4-4da1-84f3-
4eafe80b4759-InfoCSM
     e) Comunicat al preşedinţilor curţilor de apel
     - https://www.csm1909.ro/ViewFile.ashx?guid=d252feb6-566c-4026-ab26-
f567e6ee531a-InfoCSM
     - https://www.csm1909.ro/PageDetails.aspx?FolderId=12292
     f) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
     - https://www.iccj.ro/2025/08/21/comunicat-de-presa-21-august-2025/ ;
https://www.iccj.ro/2025/11/07/manipularea-societatii-impotriva-justitiei-submineaza-statul-
de-drept/
     g) Asociaţiile profesionale ale magistraţilor
     - Asociația Magistraților din România (AMR)
     https://agerpres.ro/comunicate/2025/07/30/comunicat-de-presa---asociatia-magistratilor-
din-romania--1472448
     - Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR)
     - Asociației Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) și
     - Asociației Procurorilor din România (APR)
     https://www.juridice.ro/796589/ce-s-a-discutat-la-intalnirea-premierului-cu-asociatiilor-
magistratilor.html

      16. Uniunea Naţională a Barourilor din România a emis mai multe comunicate de presă
atenţionând asupra riscului destabilizării sistemului de justiţie.
      - https://www.unbr.ro/unbr-solicita-o-abordare-responsabila-predictibila-si-integrata-a-
reformelor-din-justitie/
      - https://www.unbr.ro/comunicat-de-presa-unbr-justitia-are-nevoie-de-dialog-respect-si-
stabilitate/
      - https://www.unbr.ro/unbr-avertizeaza-ca-atacurile-repetate-asupra-inaltei-curti-de-
casatie-si-justitie-reprezinta-un-pericol-pentru-societate-justitia-risca-sa-fie-inghitita-de-
zgomotul-public/
      - https://www.unbr.ro/unbr-atrage-atentia-asupra-pericolului-radicalizarii-discursului-
despre-justitie-si-reafirma-dialogul-ca-singura-solutie/


    Tel: (+40)21-311.69.02                   Website: www.csm1909.ro                           Calea Plevnei nr. 141B, sector 6,
    Fax: (+40)21-311.69.01                   Email: secretar_general@csm1909.ro                cod poștal 060011
 Număr de înregistrare în registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal 2359                 Pagina 18 din 76
     17. La nivel internaţional, au existat reacţii din partea:
     a) MEDEL
     - https://medelnet.eu/medel-statement-on-romania/
     b) European Network for Councils of Judiciary
     - https://pgwrk-websitemedia.s3.eu-west-1.amazonaws.com/production/pwk-web-
encj2017-p/RO%20Statement%20final%2022%20August%202025.pdf ;
     - https://pgwrk-websitemedia.s3.eu-west-1.amazonaws.com/production/pwk-web-
encj2017-p/17%2012%202025%20Statement%20of%20the%20ENCJ%20Executive%20Board.pdf
     c) European Asociation of Judges
     - https://uhs.hr/wp-content/uploads/2025/10/EAJ-Resolution-on-Romania_Baku-
2025.pdf

      18. În urma campaniei de denigrare, judecătorii s-au confruntat cu o ostilitate crescută atât
la serviciu, în birouri sau în sălile de judecată, cât şi în afara mediului de lucru.
      În acest sens, Consiliul a sesizat parchetul competent pentru efectuarea de cercetări penale
faţă de persoanele care au instigat la comiterea de infracțiuni faţă de magistraţi, ca urmare a
portretizării lor drept inamicii publici ai societăţii.
      În urma acestei sesizări, au fost deschise dosare penale, potrivit unui anunț al Parchetului
General (https://www.mpublic.ro/ro/content/c_04-12-2025-11-12).


         C. EFECTELE CAMPANIEI DE DENIGRARE

     19. Campania de denigrare a produs efecte puternice la nivelul imaginii și a încrederii în
judecători și în actul de justiție, până la punctul la care autoritatea acestora a fost pusă în discuție,
judecătorii fiind lipsiți de încrederea necesară pentru exercitarea atributului de putere în stat.

      20. Astfel, se poate constata că gradul de încredere în judecători se situa:
      - la nivelul anului 2024, la 58% (măsurătoare a persoanelor juridice), 52% (măsurătoare la
nivelul persoanelor fizice) – Raport Rule of Law 2025;
      - la nivelul anului 2025, a scăzut la 51% (măsurătoare a persoanelor juridice), 44%
(măsurătoare la nivelul persoanelor fizice), pe fondul perioadei în care alegerile prezidențiale au
fost anulate în România, sistemul de justiție fiind prins în retorica inflamată a acestor circumstanțe
– Raport Rule of Law 20255;

5
  „Percepția cu privire la independența sistemului judiciar din România rămâne în continuare la un nivel mediu, atât
în rândul publicului larg, cât și al întreprinderilor. În ansamblu, 44 % din populația generală și 51 % din întreprinderi
percep nivelul de independență al instanțelor și al judecătorilor ca fiind „destul de bun sau foarte bun” în 20252.
Percepția publicului larg asupra independenței sistemului de justiție s-a deteriorat semnificativ în comparație cu 2024


       Tel: (+40)21-311.69.02                   Website: www.csm1909.ro                           Calea Plevnei nr. 141B, sector 6,
       Fax: (+40)21-311.69.01                   Email: secretar_general@csm1909.ro                cod poștal 060011
    Număr de înregistrare în registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal 2359                 Pagina 19 din 76
     - la nivelul lunii august 2025, după începerea campaniei de denigrare, și până astăzi,
nivelul de încredere a scăzut la 35% (în scădere), pe penultimul loc în raport cu celelalte instituţii
din România în măsurătorile caselor de sondaje de opinie, pentru uz naţional
(https://ires.ro/uploads/articole/ires_bilantul-anului-2025_sondaj-national_20251229_1.pdf).

      21. În același timp, în opoziție cu aceste măsurători interne, în ultima măsurătoare
Scoreboard a Comisiei Europene (https://commission.europa.eu/document/d1367f58-9eed-
4ebd-8eb3-68646b7c7ddc_en), nivelul de încredere al cetățenilor în independența judecătorilor
români se situează la un nivel de 41%, iar din perspectiva companiilor la un nivel de 43%, ceea ce
situează România alături de țări precum Portugalia, Grecia, Polonia și înaintea Estoniei, Slovaciei
etc., precum și la un nivel de 53% în privința încrederii companiilor în capacitatea instanțelor de
a proteja investițiile.
      Cetăţenii şi companiile care au considerat că există o lipsă a independenţei judecătorilor, au
indicat drept primă cauză interferența Guvernului şi a politicienilor. Chiar dacă cifrele sunt în
scădere (de la 52-58% în 2024), faptul că ele sunt atât de ridicate (peste 40%) e un semn de
sănătate democratică a societăţii, ţinând seama de campania negativă de presă a Guvernului,
începând din iulie 2025, care i-a portretizat pe judecători drept noii inamici ai poporului.




(52 %) și 2021 (51 %). Percepția întreprinderilor asupra independenței sistemului de justiție s-a deteriorat în
comparație cu 2024 (56 %), deși s-a îmbunătățit în comparație cu 2021 (45 %)”.


    Tel: (+40)21-311.69.02                   Website: www.csm1909.ro                           Calea Plevnei nr. 141B, sector 6,
    Fax: (+40)21-311.69.01                   Email: secretar_general@csm1909.ro                cod poștal 060011
 Număr de înregistrare în registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal 2359                 Pagina 20 din 76
      22. Această involuție este una nenaturală, fiind generată de mecanisme organizate,
coordonate, care au implicat instigări ale puterii politice, preluarea retoricii de către mijloacele
media afiliate, inclusiv prin utilizarea unor mijloace informatice (social media), similare altor
situaţii interne sau internaționale calificate ca parte a unui atac hibrid.
      De altfel, în presă s-a speculat că o astfel de campanie în mediul on-line a fost finanțată și
organizată cu finanțe ale unui partid aflat astăzi în coaliția de guvernare și care include politicieni
care sunt promotori ai mișcării anti-justiție (https://hotnews.ro/documente-pnl-a-finantat-din-
bani-publici-campania-pentru-calin-georgescu-firma-pnl-sustine-ca-i-a-fost-modificata-
campania-dar-exista-acte-care-dovedesc-ca-influencerii-au-respectat-indicatiile-pr-1866568)

    Tel: (+40)21-311.69.02                   Website: www.csm1909.ro                           Calea Plevnei nr. 141B, sector 6,
    Fax: (+40)21-311.69.01                   Email: secretar_general@csm1909.ro                cod poștal 060011
 Număr de înregistrare în registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal 2359                 Pagina 21 din 76
       De altfel, la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii au fost monitorizate nenumărate
conturi pe diverse reţele de socializare, false sau vechi, dar activate recent şi aparent interesate
subit de situaţia justiţiei, după ani de inactivitate, demonstrând un fenomen atipic, nenatural, dar
foarte eficient de influenţare a percepţiei publicului.
       Alături de acestea, Consiliul a documentat poziţii publice care vin din aceeaşi parte a
spectrului politic (în special Uniunea Salvaţi România şi Partidul Naţional Liberal), şi care
abordează teme legate de sistemul de justiţie, prezentate distorsionat, cu jumătăţi de adevăr sau
pur şi simplu minciuni, cu scopul denigrării prin crearea de emoţie publică puternică.
       În fine, este evidentă campania de presă din partea unor jurnalişti şi personalităţi publice
afiliate aceleiaşi zone politice, care emit acelaşi tip de mesaj negativ faţă de justiţie, cu aceleaşi
teme, în acelaşi timp, de natură să creeze impresia unei coordonări excepţionale.

      23. Câteva exemple sunt sugestive, sub acest aspect:
      a) A fost publicat un articol după apariţia materialului Recorder (a se vedea, mai jos, pct. D
şi următoarele), sugerând că există o stare de teroare printre judecători, care doresc să
părăsească profesia prin transfer şi să devină procurori (https://www.g4media.ro/15-judecatori-
vor-sa-se-faca-procurori-care-este-explicatia.html).
      Pentru a demonstra acest lucru, respectiva publicaţie a făcut trimitere la procedura de
transfer din funcţia de judecător în funcţia de procuror, care se afla în derulare, şi din care rezulta
că 15 judecători au formulat cerere să fie transferaţi la procurori.
      Consiliul       a       publicat       imediat       un        comunicat          de       presă
(https://www.csm1909.ro/PageDetails.aspx?FolderId=12464) în care a arătat că la procedurile
anterioare, numărul de judecători care au solicitat trecerea la procurori a fost similar, respectiv
de 10 (în 2023), 11 (în 2024), 6 (în 2025 – sesiune declanșată în 2024) şi 15 (în 2025 – sesiunea la
care se face referire în materialul de presă).
      În acelaşi timp, în cadrul sesiunilor prin care procurorii au cerut să devină judecători,
numerele au fost mult mai mari, asta neimplicând faptul că în parchete ar exista o stare de
teroare, iar procurorii doresc să părăsească profesia.
      Astfel, numărul procurorilor care au solicitat să devină judecători a fost de 71 (în 2023), 9 (în
2024) şi 29 (în 2025), însă aceste aspecte nu au contat pentru publicația respectivă.
      b) Un alt articol viza cheltuielile pe care Înalta Curte și Consiliul le au cu propriile sedii,
subliniindu-se cuantumul sumelor mari și sugerându-se că la mijloc ar fi mai mult decât plata
chiriei, lăsând loc imaginației să ajungă la concluzia că, în realitate, este vorba despre metode
frauduloase de cheltuire a banului public. Acest tip de articol, preluat larg în presă, a fost publicat
în perioada de vârf a campaniei referitoare la nivelul pensiilor și salariilor judecătorilor, cu
substratul lăcomiei și caracterului disproporționat al veniturilor și pensiilor judecătorilor
(https://www.antena3.ro/actualitate/inalta-curte-plateste-chirie-de-lux-182-000-de-euro-lunar-
pentru-un-sediu-temporar-756646.html;
https://www.csm1909.ro/PageDetails.aspx?FolderId=12158)


    Tel: (+40)21-311.69.02                   Website: www.csm1909.ro                           Calea Plevnei nr. 141B, sector 6,
    Fax: (+40)21-311.69.01                   Email: secretar_general@csm1909.ro                cod poștal 060011
 Număr de înregistrare în registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal 2359                 Pagina 22 din 76
       În realitate, situația Curții Supreme era cunoscută de mult timp întrucât sediul acesteia se
află în reabilitare (https://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2023/01/NF-2.pdf) și fusese făcută
publică cu mult timp în urmă (2023), ca operațiune administrativă necesară funcționării
(https://www.iccj.ro/wp-content/uploads/2023/07/comunicat-sediu-nou.pdf). Nu au existat
niciodată probleme sau sesizări de natură penală cu privire la decizia de mutare temporară a
sediului Curții Supreme, pentru desfășurarea activității de judecată.
       În ceea ce privește Consiliul, acesta are o situația locativă veche, iar situația descrisă în
materialul de presă și preluată larg în toate zonele de distribuire a mesajelor de acest tip este falsă
și ignoră realitatea care a fost explicată de Consiliu de mai multe ori
(https://www.g4media.ro/wp-content/uploads/2025/08/Raspuns-nr.-11851.pdf). În esență,
realitatea este alta decât cea sugerată în materialul de presă, Consiliul cerând de mai bine de 10
ani, în nenumărate rânduri, atribuirea unui spațiu corespunzător pentru funcționarea unei astfel
de instituții, iar chiria plătită lunar este cu mult sub prețul zonei.
       c) Locuințe de serviciu - într-un alt material de presă, intitulat „Chiriașii speciali ai Justiției.
Zeci de magistrați, unii pensionari, plătesc chirie între 60 și 197 de lei în centrul Capitalei”
(https://romania.europalibera.org/a/tis-chirii-preferentiale-magistrati/33477447.html)                 s-a
acreditat ideea că magistraţilor li se decontează chiria la preţuri preferenţiale, fără să fie întrebat
Consiliul anterior publicării materialului şi fără a se preciza cifrele corecte ale magistraţilor aflaţi
în această situaţie.
       Consiliul       a       răspuns       ulterior     printr-un      comunicat        de        presă
(https://www.csm1909.ro/PageDetails.aspx?FolderId=12153) arătând că locuinţele de serviciu
nu sunt atribuite doar magistraţilor, ci şi medicilor, poliţiştilor, profesorilor etc. De asemenea, a
mai arătat Consiliul că oricum, din 7008 magistraţi doar 8 beneficiază de o astfel de locuinţă de
serviciu, fiind vorba despre contracte de închiriere din perioada 2007 – 2013, guvernate de
regulile de drept de la momentul încheierii lor.
       d) O altă retorică denigratoare generalizată este legată de intenţia de a induce opiniei
publice ideea că instanţele din România (în special Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie) eliberează
corupţii prin intermediul prescripţiei răspunderii penale.
       S-a mers până într-acolo încât să fie acuzat Consiliul (https://www.g4media.ro/sectia-
pentru-judecatori-a-csm-da-vina-pe-parlament-este-bine-ca-opinia-publica-sa-constientizeze-
faptul-ca-problematica-prescriptiei-raspunderii-penale-nu-ar-fi-avut-impactul-actual-in-multe-
cauze-p.html) pentru anumite luări de poziţie şi să se facă liste de dosare care au fost prescrise,
stabilindu-se că vinovăția aparţine Înaltei Curţi, fără însă a se analiza cine este responsabil în mod
real pentru acest fenomen (Parlamentul, Guvernul, Curtea Constituţională, parchetele etc.)
(https://www.g4media.ro/marea-eliberare-din-2025-timeline-cu-deciziile-prin-care-inculpati-
de-top-unii-aflati-in-puscarie-au-fost-scapati-de-condamnari-si-dosare-de-reteaua-savonea-din-
justitie.html).
       De asemenea, a fost prezentată şi amplificată, în mod profund manipulator, opinia că
avocatul general al CJUE ar fi propus Curţii de la Luxemburg ca decizia în cauza Lin II (aflată în


    Tel: (+40)21-311.69.02                   Website: www.csm1909.ro                           Calea Plevnei nr. 141B, sector 6,
    Fax: (+40)21-311.69.01                   Email: secretar_general@csm1909.ro                cod poștal 060011
 Număr de înregistrare în registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal 2359                 Pagina 23 din 76
prezent pe rolul Curţii - Cauza C-280/25) să fie dată adoptând una dintre cele două soluţii:
reconsiderarea jurisprudecței din Hotărârea Lin I sau confirmarea jurisprudenţei din cauza Lin I
(https://www.g4media.ro/avocatul-general-al-curtii-de-justitie-a-ue-propune-doua-variante-de-
raspuns-la-problema-prescriptiei-in-romania.html).
       În realitate, avocatul general a propus şi motivat in extenso soluţia care confirmă atitudinea
de până acum a instanţelor române, motivând temeinic această opinie, iar la final, ca soluţie
reziduală, a arătat că dacă CJUE nu va adopta această propunere, atunci ar trebui să se aplice
soluţia deja trasată în cauza Lin I (Cauza C-107/23 PPU Lin), fără însă a motiva deloc această
soluţie.
       Argumentele avocatului general, care confirmă interpretarea instanţelor române, în special
a       Înaltei      Curţi      de     Casaţie      şi     Justiţie,       se     regăsesc       aici:    ;
https://curia.europa.eu/juris/document/document.jsf;jsessionid=358477C7BE74B324DFB1458B
FB1DDC91?text=&docid=307280&pageIndex=0&doclang=EN&mode=lst&dir=&occ=first&part=1
&cid=10186401.
       Înalta Curte a explicat aceste lucruri într-un comunicat de presă separat, care poate fi găsit
aici: https://www.iccj.ro/2025/12/23/avocatul-general-al-curtii-de-justitie-a-uniunii-europene-a-
confirmat-rationamentul-juridic-al-iccj-in-privinta-cadrului-european-in-materia-prescriptiei-
raspunderii-penale/.
       e) Într-un alt articol denigrator a fost prezentată știrea potrivit căreia în ziua de vineri practic
nu se lucrează la Înalta Curte de Casație și Justiție, nefiind ședințe de judecată
(https://www.presshub.ro/vineri-zi-aproape-libera-la-iccj-65-dintre-zile-fara-procese-in-2026-
unde-e-repartizarea-aleatorie-a-dosarelor-408306/)
       Articolul, venit din partea unui jurnalist specializat în justiţie, ignoră realitatea că judecătorii
au şi alte atribuţii nepublice, alături de şedinţele de judecată (studiul dosarului, studiul
jurisprudenţei, motivarea soluţiilor propunţate etc.) pe care le exercită în zilele de vineri.
       În plus acesta face o construcție logică prin care pune la îndoială repartizarea aleatorie a
cauzelor, sugerând că dacă nu sunt şedinţe de judecată într-o zi, atunci repartizarea aleatorie este
viciată. Or este evident că nu există nicio legătură între şedinţele de judecată şi repartizarea
aleatorie a dosarelor, în condiţiile în care aceasta din urmă se face către un complet de judecată
la momentul intrării / înregistrării lor în instanţă, urmând ca apoi, după repartizarea aleatorie,
completul / judecătorul să stabilească data şedinţei de judecată, care poate fi sau nu vinerea, în
funcţie de organizarea instanţei şi de şălile de judecată disponibile.

       24. Atitudinea rău voitoare a unei părţi a presei, afiliată poziţiei spectrului politic care
promovează agresiunea împotriva judecătorilor, rezultă din cantitatea articolelor scrise, dedicate
în special președintei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dar şi Consiliului Superior al Magistraturii
şi sistemului de justiţie, în general, dar mai ales din calitatea acestora, denigratoare, de multe ori
fără suport real şi cu interpretări întotdeauna tendențioase. Indicăm exemplificativ o mică parte



    Tel: (+40)21-311.69.02                   Website: www.csm1909.ro                           Calea Plevnei nr. 141B, sector 6,
    Fax: (+40)21-311.69.01                   Email: secretar_general@csm1909.ro                cod poștal 060011
 Număr de înregistrare în registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal 2359                 Pagina 24 din 76
din pozițiile adoptate de o singură entitate media, exemplele putând fi însă replicate la multe alte
entități media:
       - https://www.g4media.ro/inalta-curte-insista-in-atitudinea-suveranista-contrara-
deciziei-curtii-de-justitie-a-ue-si-stabileste-din-nou-ca-deciziile-ccr-privind-prescriptia-se-aplica-
retroactiv-consecinta-si-mai-multi-i.html
       - https://www.g4media.ro/marea-eliberare-din-2025-timeline-cu-deciziile-prin-care-
inculpati-de-top-unii-aflati-in-puscarie-au-fost-scapati-de-condamnari-si-dosare-de-reteaua-
savonea-din-justitie.html
       - https://www.g4media.ro/sectia-pentru-judecatori-a-csm-da-vina-pe-parlament-este-
bine-ca-opinia-publica-sa-constientizeze-faptul-ca-problematica-prescriptiei-raspunderii-penale-
nu-ar-fi-avut-impactul-actual-in-multe-cauze-p.html
       - https://www.g4media.ro/vraiste-la-inalta-curte-hotarare-schimbata-peste-noapte-din-
pix-intr-o-versiune-diametral-opusa-celei-initiale-efecte-devastatoare-asupra-dosarelor-de-
evaziune-fiscala.html
       - https://www.g4media.ro/document-o-minciuna-de-la-inalta-curte-cum-isi-
submineaza-instanta-suprema-propria-credibilitate.html
       - https://www.g4media.ro/exclusiv-a-mintit-guvernul-romaniei-in-fata-curtii-de-justitie-
a-ue-o-intrebare-nascuta-din-concluziile-avocatului-general-in-dosarul-privind-prescriptia.html)
       - https://www.g4media.ro/de-ce-ii-este-imposibil-curtii-constitutionale-sa-accepte-
decat-cu-riscul-de-a-se-umple-de-ridicol-cererea-liei-savonea-de-a-sesiza-curtea-de-justitie-a-
ue.html
       - https://www.g4media.ro/exclusiv-cine-selecteaza-viitorii-magistrati-romani-
controversatul-judecator-bogdan-mateescu-face-parte-din-comisia-de-interviu-apropiat-de-lia-
savonea-mateescu-a-acuzat-ca-a-agresat-o-grefiera-a.html
       - https://www.g4media.ro/lia-savonea-victor-rebengiuc-si-tudor-chirila-laureati-ai-
premiilor-societatii-timisoara-savonea-si-sefa-csm-elena-costache-au-primit-premiul-secera-si-
ciocanul.html
       - https://www.g4media.ro/m-a-sunat-lia-dosarul-in-care-se-judeca-numirea-liei-
savonea-ca-sefa-a-inaltei-curti-va-fi-judecat-de-inalta-curte-condusa-de-lia-savonea.html
       - https://www.g4media.ro/calin-georgescu-a-anuntat-inca-de-acum-doua-zile-ca-inalta-
curte-condusa-de-lia-savonea-va-da-guvernul-in-judecata.html
       - https://www.g4media.ro/justnews-dupa-9-ani-de-procese-sorin-ovidiu-vantu-a-
scapat-de-plata-a-3-milioane-de-dolari-pentru-ca-n-a-prejudiciat-banca-romana-de-scont-care-
a-intrat-in-faliment-a-decis-definitiv-inalta-curte.html
       - https://www.g4media.ro/exclusiv-lia-savonea-a-muscat-in-gol-comitetul-privind-legile-
justitiei-al-lui-bolojan-suspendat-miercuri-de-inalta-curte-si-a-incetat-activitatea-acum-mai-
bine-de-o-luna.html




    Tel: (+40)21-311.69.02                   Website: www.csm1909.ro                           Calea Plevnei nr. 141B, sector 6,
    Fax: (+40)21-311.69.01                   Email: secretar_general@csm1909.ro                cod poștal 060011
 Număr de înregistrare în registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal 2359                 Pagina 25 din 76
      25. La       o       căutare      pe       site-ul    entității     de       presă      respective
(https://www.g4media.ro/?s=savonea) rezultă că între 1 mai 2025 și 10 iunie 2026, într-un
interval de 405 zile (290 zile lucrătoare), s-a derulat o campanie de presă fără precedent, în care
se pot număra 140 de articole care conțin sintagma „Savonea” (numele preşedintei Înaltei Curţi
de Casaţie şi Justiţie), aproape toate fiind scrise în cheie negativă; acest lucru înseamnă că în
publicaţia respectivă a apărut 1 articol negativ la fiecare 3 zile despre preşedintele Înaltei Curţi
de Casaţie şi Justiţie, pentru o perioadă mai mare de 1 an.
      Spre comparaţie, pentru a evidenţia campania fără precedent la care a fost supusă
preşedinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, se poate observa că în acelaşi interval de timp, despre
Consiliul Superior al Magistraturii se pot citi 29 de articole, majoritatea scrise în acelaşi ton
negativ (https://www.g4media.ro/?s=superior+al+magistraturii).
      În fine, în acelaşi interval de timp sintagma „Înalta Curte” apare în istoricul site-ului de ştiri
respectiv de 105 ori, de cele mai multe ori articolele despre Curtea Supremă fiind scrise cu tentă
negativă.
      În măsura în care s-ar aduna toate aceste apariţii de presă, ele ar însuma 274 de articole într-
un interval de 405 zile (290 de zile lucrătoare), ceea ce înseamnă mai mult de 1 articol la două
zile.
      Pare că această entitate media nu a avut altă preocupare în intervalul de mai bine de 1 an
(405 zile) decât să lovească cele câteva ţinte preponderente indicate anterior.


      D. FILM RECORDER – ACUZAŢII DE CORUPŢIE SISTEMICĂ

      26. Pe acest fond, al campaniei de denigrare a judecătorilor, a fost realizat un film de către
o altă entitate de presă, Recorder, în care era prezentată ideea unor acte de corupţie la Curtea de
Apel Bucureşti, sugerându-se că este schimbată componența completurilor de judecată în materie
penală, în mod abuziv, pentru a determina, în acest fel, readministrarea probatoriului (potrivit
cauzelor CEDO Beraru c. României, hotărârea din 18 martie 2014, Cutean c. României, hotărârea
din 2 decembrie 2014, Antohi c. României, hotărârea din 24 septembrie 2019), ceea ce conduce
la prelungirea procesului şi la împlinirea termenelor de prescripţie, cu efectul impunităţii
persoanelor cercetate (https://www.youtube.com/watch?v=TpUDm4ay-B8).

      27. Din punctul de vedere al deontologiei jurnalistice, autorii materialului Recorder nu au
cerut un punct de vedere concret autorităţilor implicate cu privire la acuzaţiile care li se aduc, nici
de la Consiliul Superior al Magistraturii, nici de la Curtea de Apel București, nici de la Înalta Curte
de Casație și Justiție, nici de la Institutul Național al Magistraturii (toate menţionate în material).

     28. Este adevărat că au formulat față de Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de
Casație și Justiție și Curtea de Apel București o solicitare de a participa „la un interviu” fără însă a


    Tel: (+40)21-311.69.02                   Website: www.csm1909.ro                           Calea Plevnei nr. 141B, sector 6,
    Fax: (+40)21-311.69.01                   Email: secretar_general@csm1909.ro                cod poștal 060011
 Număr de înregistrare în registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal 2359                 Pagina 26 din 76
indica despre ce este vorba, fără a arăta acuzațiile la care ar trebui răspuns, probabil doar ca
acoperire      pentru     o     eventuală      punere      în     discuţie    a      acestui   aspect
(https://www.gandul.ro/justitie/liana-arsenie-sefa-curtii-de-apel-bucuresti-a-venit-la-tv-cu-
emailurile-de-la-recorder-nu-mi-s-a-cerut-niciodata-un-interviu-cu-privire-la-acuzatiile-din-
material-20768378).
      Or, acest lucru contravine oricărei deontologii profesionale a organismelor de presă.
      Cu titlu de exemplu amintim Ghidul BBC (RIGHT OF REPLY - EDITORIAL GUIDELINES ISSUES
- https://downloads.bbc.co.uk/guidelines/editorialguidelines/pdfs/right-of-reply.pdf) dedicat
dreptului la replică unde se arată că:
      - entitatea media trebuie să ofere „un rezumat al acuzațiilor și criticilor semnificative”
      - „persoana vizată de acuzații trebuie să înțeleagă pe ce bază sunt formulate acestea” și să
aibă „detalii suficiente pentru a da un răspuns informat”.
      La fel, OFCOM (autoritatea de reglementare în audiovizualul britanic) într-un material
dedicat capitolului Fairness (corectitudine / loialitate) stabileşte un standard care prevede că
persoanelor vizate „trebuie să li se furnizeze informații suficiente cu privire la argumente și probe
pentru       a      le    permite       să      răspundă       în     mod        corespunzător”     -
https://www.ofcom.org.uk/siteassets/resources/documents/tv-radio-and-on-
demand/broadcast-guidance/programme-guidance/broadcast-code-
guidance/section7.pdf?v=328718).

     29. Filmul Recorder:
     a) Filmul are două ore, fiind extrem de bine realizat din punct de vedere artistic, ca
sonoritate (muzică), atmosferă (filmări întunecate, cu o persoană având identitate ascunsă,
presupus judecător din cadrul Curţii de Apel Bucureşti), de natură să te introducă într-o lume
coruptă, tenebroasă.
     b) Filmul creează şi induce publicului foarte multă emoţie, însă din punct de vedere logic,
raţional, singurul lucru pe care îl face este să prezinte nişte acuzaţii care trebuie investigate,
cercetate, pentru a vedea dacă se confirmă sau pentru a se înlătura orice dubiu asupra lor;
     c) În film, au fost intervievați, preponderent procurori:
     - Crin Bologa, pensionat acum 3 ani, fost procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie;
     - Claudiu Sandu, procuror, vicepreşedinte la momentul interviului al Consiliului din partea
Secţiei de procurori a Consiliului;
     - Liviu Lascu, procuror militar
     - Laurenţiu Beşu, în prezent procuror transferat de către Secţia de procurori în decembrie
2025, fost judecător al Curţii de Apel Bucureşti la data interviului, fost lucrător al unui serviciu
secret al Ministerului de Interne;
     - un procuror cu identitate ascunsă, care se presupune că a lucrat într-unul dintre dosarele
identificate în film;



    Tel: (+40)21-311.69.02                   Website: www.csm1909.ro                           Calea Plevnei nr. 141B, sector 6,
    Fax: (+40)21-311.69.01                   Email: secretar_general@csm1909.ro                cod poștal 060011
 Număr de înregistrare în registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal 2359                 Pagina 27 din 76
      - un judecător al Curţii de Apel Bucureşti, despre care nu se poate preciza cine este,
întrucât are identitatea ascunsă;
      - Andrea Chiș, judecător pensionat acum 3 ani, fost membru al Consiliului Superior al
Magistraturii
      d) filmul aduce nişte acuzaţii extrem de grave referitoare la fapte de corupţie care s-ar
realiza prin modificarea completurilor de judecată în materie penală, acest lucru conducând la
readministrarea probatoriului şi, în consecinţă, la prelungirea duratei de soluţionare a cauzelor,
ceea ce atrage prescripţia răspunderii penale.
      e) în esenţă, cei doi judecători în activitate care sunt intervievați în film, arată că au fost
mutaţi din completurile de judecată pe care le prezidau, prin mijloace aparent legale, cum ar fi
delegarea sau detaşarea acestora la alte instanţe, pentru a determina readministrarea probelor
şi împlinirea termenelor de prescripţie, pentru a favoriza persoanele cercetare.

      30. Precizări organizatorice legislative:
      În România:
      a) repartizarea cauzelor la primirea lor în instanţă se face în mod aleatoriu, electronic;
      b) algoritmul şi modalitatea de repartizare a cauzelor este supus periodic auditului unei
firme externe, selectată de Ministerul Justiţiei;
      c) auditul realizat este supus dezbaterii publice a tuturor celor interesați
(https://www.just.ro/anunt-dezbatere-publica-cu-privire-la-concluziile-preliminare-ale-
raportului-de-audit-extern-pentru-sistemul-de-repartizarea-aleatorie-a-cauzelor-pe-completuri-
de-judecata/)
      d) modificările componenței completurilor de judecată se fac, potrivit legii, astfel:
      - ca regulă, doar cu acordul judecătorului, ca expresie a principiului inamovibilităţii (în
cazuri legate de cariera judecătorului: delegare, detaşare, transfer, promovare, pensionare);
      - ca excepţie, fără acordul judecătorului, mutarea putându-se face doar în interiorul
aceleiaşi instanţe, de la o secţie a instanței la alta sau de pe un complet pe altul (în cazuri
obiective, temeinic justificate, spre exemplu atunci când există dezechilibru major a încărcăturii
de dosare între secţiile unei instanţe şi e nevoie de aducerea unor judecători pentru a suplini
deficitul);
      - în cazul mutării fără acord, decizia aparţine preşedintelui instanţei, însă trebuie să fie
avizată de colegiul de conducere a instanţei (compus la nivelul Curții de Apel București din 17
persoane; la instanțele mai mici – minimum 5 persoane);
      - decizia preşedintelui prin care mută un judecător fără acord este un act administrativ care
poate fi contestat în instanţă (la o altă curte de apel) de judecătorul nemulțumit.

     31. Reacţiile faţă de filmul Recorder:
     a) imediat după apariţia filmului, Consiliul a solicitat Inspecţiei Judiciare să verifice şi să
prezinte public un raport cu privire la modul în care au fost realizate schimbările de componenţă


    Tel: (+40)21-311.69.02                   Website: www.csm1909.ro                           Calea Plevnei nr. 141B, sector 6,
    Fax: (+40)21-311.69.01                   Email: secretar_general@csm1909.ro                cod poștal 060011
 Număr de înregistrare în registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal 2359                 Pagina 28 din 76
a      completurilor   de     judecată       în     cauzele     invocate                                        în         film
(https://www.csm1909.ro/PageDetails.aspx?Type=Title&FolderId=12468).

      b) Inspecţia         Judiciară         a       întocmit         un        raport         preliminar
(https://inspectiajudiciara.ro/posts/517), pe care l-a comunicat public, fiind prezentate date din
arhiva instituţiei, cu privire la cercetări anterioare, deja finalizate, în raport de situațiile la care s-
a făcut menţiune în materialul Recorder.

      c) Curtea de Apel București a prezentat public datele rezultate din propria activitate
(https://www.cab1864.eu/wp-content/uploads/2026/01/Informare-publica-Recorder-5012026-
.pdf; https://www.juridice.ro/811270/cab-ref-recorder.html).
      În esenţă, analiza s-a concentrat pe acuzaţiile din materialul Recorder, referitoare la
prescripţia dosarelor de corupţie, rezultate din schimbarea completurilor de judecată şi
necesitatea readministrării probatoriului ca o consecinţă a acestora.
      Din datele prezentate, rezultă că:
      c1) la Curtea de Apel Bucureşti funcţionează 218 judecători, în 4 ani de activitate (2022 -
2025) şi raportat la aproximativ activitatea a 2061 de completuri de judecată, au fost identificate
361 de modificări de complet, din următoarele motive:
      - în 39,9% din cazuri pentru integrarea în activitate a judecătorilor nou veniți: 144 situații;
      - în 15,2% din situații pentru pensionări și degrevări anticipate ale judecătorilor care au
notificat intenția de pensionare (55 situații);
      - 14,7% – promovări în carieră (53 modificări);
      - 13,3% dintre modificări au fost impuse de reluarea activității după concedii de
maternitate, alte astfel de situații obiective (48 cazuri);
      - 11,4% sunt reprezentate de cazurile de degrevare totală sau parțială în considerarea
complexității cauzelor, alte situații (41 modificări);
      - 5,5 % detașări – 20 situații ) (11 de drept ca efect al promovării unor concursuri, 9 la alte
instituţii din cadrul autorităţii judecătoreşti).
      c2) din anexa privind situaţia completurilor modificate, prezentată de Curtea de Apel
Bucureşti         (https://www.cab1864.eu/wp-content/uploads/2026/01/Modificare-compunere-
completuri-2022-2025.pdf), rezultă că în materie penală, doar în 9 cazuri în cei 4 ani supuşi
analizei, completurile au fost modificate ca urmare a detaşării judecătorilor, cu acordul prealabil
al acestora, în alte poziţii în cadrul sistemului judiciar;
      c3) în ceea de privește afirmaţia că detaşările judecătorilor au influenţat prescripția
răspunderii penale în cauze de corupție, în perioada 2022–2025, Curtea de Apel București a arătat
că a fost sesizată preponderent cu dosare de corupție deja prescrise (86,36%) la momentul
sesizării curţii, iar în singurele 3 cauze în care prescripția a intervenit ulterior, aceasta urma să se
producă la 9 zile, la 3 luni și respectiv la 5 luni după sesizare, intervale care exclud orice
responsabilitate a instanței respective.


    Tel: (+40)21-311.69.02                   Website: www.csm1909.ro                           Calea Plevnei nr. 141B, sector 6,
    Fax: (+40)21-311.69.01                   Email: secretar_general@csm1909.ro                cod poștal 060011
 Număr de înregistrare în registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal 2359                 Pagina 29 din 76
      A mai arătat că prescripția a fost efectul vechimii dosarelor la data sesizării instanței (chiar
și 8–10 ani de la data faptelor), nu al activității instanței.

      d) Consiliul Superior al Magistraturii a analizat Raportul Inspecției Judiciare nr. 5-2781/26
ianuarie 2026 prin Hotărârea Secţiei pentru Judecători nr. 144/5 februarie 2026
(http://old.csm1909.ro/csm/linkuri/05_05_2026__124208_ro.pdf), precum şi punctual acuzațiile
formulate în raport cu fiecare dintre cele 4 dosare indicate în materialul de presă.

      d1) Astfel, din Hotărârea cu numărul de mai sus a Secției pentru judecători a Consiliului
rezultă că, în raport cu primul dosar cu nr. 25638/3/2015 s-au reţinut următoarele:
      - cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București la 04.08.2021, iar soluția definitivă
a fost pronunțată la 19.03.2025, rezultând o durată a fazei de apel de aproximativ 3 ani și 7 luni.
      - s-a reținut că durata procedurii la nivelul Curții de apel București reprezintă sub 20% din
durata totală a cauzei (aprox. 19 ani), în condițiile unei complexități extrem de ridicate a dosarului
(29 de părți, 84 de martori, 140 de volume).
      „Susținerile din materialul Recorder cu privire la data împlinirii termenului de prescripție
sunt factual incorecte: termenul de prescripție se împlinise încă din 2017, iar nu în 2024, așa cum
greșit se susține în materialul de presă pentru a justifica narativul.
      De asemenea, analiza actelor administrative atestă că modificările aduse completurilor de
judecată au fost determinate de motive obiective și au fost dispuse în conformitate cu dispozițiile
legale și regulamentare.
      În acest dosar, faptele imputate erau prescrise încă din 2017, potrivit deciziei penale nr.
386/a/19.03.2025, această situație juridică fiind independentă atât de activitatea instanței de
apel, cât și de modificarea obiectivă a compunerii completului, care nu a avut nicio influență
asupra soluției pronunțate.
      Prin urmare, la data înregistrării dosarului pe rolul Curții de apel București (4.08.2021),
prescripția era deja împlinită, astfel încât evoluțiile ulterioare din apel nu pot fi prezentate, în
mod rezonabil, ca fiind cauza determinantă a intervenirii prescripției.

      d2) În raport cu dosarul nr. 1977/122/2022 s-au reţinut următoarele:
      - la termenul din 17.03.2025, instanța a rămas în pronunțare pe excepțiile invocate de
contestatorul-inculpat privind nulitatea absolută a procedurii de cameră preliminară, caz prevăzut
de art. 281 alin. (1) lit. b) C.pr.pen.
      - la termenul din 24.03.2025, în vederea reluării dezbaterilor în complet de divergență, în
baza art. 395 C.pr.pen., s-a repus cauza pe rol fiind stabilit termen la data de 05.05.2025.
      - cum la data de 5.05.2025 a expirat delegarea domnului judecător B.I., la termenul din
05.05.2025 din compunerea completului de judecată au făcut parte magistrații R.F. și B.C.,
conform planificării de permanență, iar pronunțarea asupra excepțiilor invocate a fost amânată
la data de 20.05.2025.


    Tel: (+40)21-311.69.02                   Website: www.csm1909.ro                           Calea Plevnei nr. 141B, sector 6,
    Fax: (+40)21-311.69.01                   Email: secretar_general@csm1909.ro                cod poștal 060011
 Număr de înregistrare în registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal 2359                 Pagina 30 din 76
      - prin încheierea nr. 322 din 20.05.2025, în baza art. 347 C.pr.pen, au fost admise
contestațiile formulate de contestatorii inculpați împotriva încheierii judecătorului de cameră
preliminară din cadrul Tribunalului Giurgiu - Secția Penală, încheiere pe care a desființat-o integral
în rejudecare, în baza art. 47 C.pr.pen. raportat la art. 48 alin (1) lit. a) și art. 38 alin (1) lit. g)
C.pr.pen., a fost admisă excepția necompetenței după calitatea persoanei a Tribunalului Giurgiu,
invocată de inculpați prin excepțiile formulate, raportat la calitatea inculpatului B.N. S-a reținut
competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București și s-a trimis cauza acestei
instanțe, în vederea soluționării.
      „Soluția pronunțată de Curtea de Apel București a avut un caracter exclusiv procedural,
vizând corectarea unui viciu de competență existent ab initio și stabilirea instanței legal
competente, măsură care a asigurat validitatea procesului și a redus riscul prescripției ce ar fi
rezultat inevitabil din continuarea judecății de către o instanță necompetentă, fără a implica vreo
apreciere asupra fondului cauzei.
      Dosarul se află încă pe rol, nu prezintă o vechime semnificativă pe rolul instanțelor, iar
termenele au fost acordate pentru administrarea probatoriului și soluționarea incidentelor
procedurale, în limite rezonabile raportat la natura cauzei.”.
      Prin urmare, modificarea de complet a avut loc în faza camerei preliminare, a privit
competența, moment procesual anterior administrării probelor şi, în consecinţă, nu se putea
pune în mod obiectiv problema prelungirii procesului prin readministrarea probelor (întrucât
nu fuseseră încă administrate) şi implicit nici a prelungirii duratei de judecată a dosarului, care
să atragă consecinţa prescripţiei.

      d3) În raport cu dosarul nr. 9577/2/2012 s-au reţinut, în esenţă, următoarele:
      - la termenul de judecată din 07.04.2023, reprezentantul Ministerului Public - Direcția
Națională Anticorupție a invocat excepția nelegalei compuneri a completului de judecată,
excepție respinsă ca neîntemeiată. Instanța a arătat că hotărârile colegiului sunt acte
administrative și pot fi verificate sub aspectul conformității cu legea de către instanța de
contencios-administrativ. Cât timp aceste hotărâri nu au fost desființate/modificate de către o
instanța competentă în materie, hotărârile de colegiu sunt legale și produc efectele prevăzute de
lege.
      - prin încheierea din 26.05.2023, s-a dispus admiterea în principiu a cererii de revizuire,
rejudecarea cauzei în fond, în baza art. 43 alin. (1) rap. la art. 26 C.proc.pen., fiind trimisă cauza la
completul C4 Fond al Secției I Penale a Curții de Apel București în vederea discutării reunirii laturii
penale cu latura civilă a dosarului 46/1/2020 cu termen la 30.06.2023.
      - contestația formulată împotriva acestei încheieri de către Parchetul de pe lângă înalta
Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție a fost respinsă prin decizia nr.
465/20.06.2023.
      Relevant din perspectiva prezentelor verificări este că Înalta Curte de Casație și Justiție, ca
instanţă superioară, a analizat motivul de contestație vizând nelegala compunere a completului


    Tel: (+40)21-311.69.02                   Website: www.csm1909.ro                           Calea Plevnei nr. 141B, sector 6,
    Fax: (+40)21-311.69.01                   Email: secretar_general@csm1909.ro                cod poștal 060011
 Număr de înregistrare în registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal 2359                 Pagina 31 din 76
de judecată, în ambele sale componente invocate (pe de o parte, înlocuirea judecătorului inițial,
cu un alt judecător anume desemnat în baza unei hotărâri de colegiu pretins fiind încălcate
principiile repartizării aleatorii și continuității completului de judecată; pe de altă parte,
soluționarea admisibilității în principiu de către un complet specializat în judecarea cauzelor de
corupție, în condițiile în care, a apreciat contestatorul, cauza nu este una dintre cele pentru care
legea să impună judecarea de către un complet specializat, potrivit art. 45 alin. (2) din Legea nr.
304/2022 rap. la art. 29 alin. (1) din Legea nr. 78/2000), reținând că se răsfrânge în mod direct și
asupra dispoziției de suspendare.
       Înalta Curte a reținut că cererea de revizuire a fost repartizata aleatoriu în sistem informatic,
conform art. 101 alin. (1) din R.O.I.I.J., pe un complet de judecata constituit și numerotat, în
conformitate cu dispoziții ie art. 101 alin. (6) din R.O.I.I.J., fiind astfel respectat întocmai principiul
repartizării aleatorii a cauzei. Împrejurarea că, ulterior repartizării aleatorii în sistem informatic
a cauzei, s-a schimbat judecătorul - președinte al completului căruia i s-a repartizat aleatoriu
prezenta cauză - cu un judecător, nou venit în cadrul Curții de Apel București, nu este de natură
a aduce atingere principiului repartizării aleatorii a cauzei, atât timp cât o astfel de schimbare
este permisă, în anumite condiții, de dispozițiile art. 7 alin. (1) lit. a) și h), art. 17 alin. (1) lit. f)
și art. 101 alin. (6)-(8) din R.O.I.I.J. (Hotărârea nr. 3243/2022 din 22 decembrie 2022 pentru
aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești).
       Or, înalta Curte a constatat că schimbarea judecătorului care compunea completul de
judecată căruia i-a fost repartizată aleatoriu prezenta cauză s-a făcut prin acte administrative în
temeiul dispozițiilor legale, situație în care nu se poate susține, cu temei, încălcarea principiului
repartizării aleatorii a cauzei.
       Nici încălcarea principiului continuității completului de judecată invocată în susținerea
aceluiași motiv de contestație (nelegala compunere a completului de judecată atrasă de înlocuirea
judecătorului desemnat inițial cu un alt judecător) nu a fost validată de Înalta Curte, care a reținut,
în esență, că acest principiu nu poate fi interpretat ca o interdicție absolută în schimbarea
compunerii completului de judecată odată ce o cauză i-a fost repartizată spre soluționare. De
altfel, chiar dispoziția procesuală (art. 354 alin. 2 teza a II-a și alin. 3 din Codul de procedură
penală) prevede posibilitatea schimbării compunerii completului de judecată în anumite condiții.
O asemenea posibilitate este prevăzută și de legea de organizare judiciară.
       Rezumând, analiza dosarului nr. 9577/2/2012 evidențiază că toate modificările de
compunere a completurilor de judecată au avut cauze obiective și au fost dispuse în temeiul
legii, iar legalitatea acestora a fost verificată și confirmată de instanța supremă.
       Criticile privind pretinsa influențare a soluției prin modificarea completurilor nu se susțin,
în condițiile în care înalta Curte de Casație și Justiție a validat explicit respectarea principiilor
repartizării aleatorii și continuității completului.




    Tel: (+40)21-311.69.02                   Website: www.csm1909.ro                           Calea Plevnei nr. 141B, sector 6,
    Fax: (+40)21-311.69.01                   Email: secretar_general@csm1909.ro                cod poștal 060011
 Număr de înregistrare în registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal 2359                 Pagina 32 din 76
       d4) În raport cu dosarul nr. 2637/2/2022 s-au reţinut, în esenţă, următoarele:
       - prin rechizitoriul nr. 3846/D/P/2019 din data de 16.03.2022 al Parchetului de pe lângă
înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate
Organizată și Terorism, s-a dispus trimiterea în judecată a 7 inculpați, printre care B.C.I.
       - cauza a fost înregistrată la data de 20.04.2022 pe rolul Curții de Apel București - Secția a
ll-a Penală și repartizată aleatoriu Completului C1F - jud. P.M.C.
       - prin Hotărârea Colegiului de conducere nr. 26/13.03.2025 s-a aprobat modificarea
compunerii completului de judecată, fiind înlocuit domnul judecător P.M.C. cu doamna judecător
P.l. (promovată la Curtea de Apel București începând cu 01.03.2025), în considerarea necesității
integrării doamnei judecător în completurile de judecată din cadrul secției, precum și cu scopul
echilibrării volumului de activitate. Următorul termen de judecată a fost stabilit la data de
28.01.2026.
       Modificarea compunerii completului de judecată a fost determinată exclusiv de rațiuni
administrative obiective (promovarea unui judecător nou și echilibrarea volumului de
activitate), fiind dispusă prin hotărâre a colegiului de conducere. Cauza se află încă pe rolul
instanței și nu poate fi reținută nicio influență asupra unei soluții, în condițiile în care cercetarea
judecătorească continuă, cu respectarea principiilor procesuale.
       Modificările operate au fost consecința integrării administrative a unui judecător nou
promovat în secție, proces care a vizat întreaga ședință de judecată și mai multe completuri, nu
o cauză individuală. Prezentarea modificărilor ca fiind realizate „pentru un dosar" ignoră faptul
că instanța operează cu ședințe și completuri, nu cu dosare izolate și omite că integrarea
judecătorilor noi afectează simultan zeci sau sute de dosare.

      d5) În concluzie, din analiza dosarelor evidenţiate în materialul de presă Recorder a
rezultat că:
      - niciunul din judecătorii în discuţie nu a fost schimbat din completul de judecată împotriva
voinței lui;
      - schimbările componenței completurilor de judecată au avut cauze obiective, permise de
lege (integrarea unui judecător nou promovat în completul de judecată, încetarea detașării unui
judecător, transferul unui judecător, echilibrarea volumului de activitate între secțiile penale ale
instanţei);
      - modificările intervenite în compunerea completurilor de la Curtea de Apel București au
fost determinate, așadar, de evenimente inerente carierei judiciare și vieții profesionale, precum
pensionări și degrevări anticipate (55 cazuri), promovări în carieră (53 cazuri), reluarea activității
după concedii de maternitate sau medicale (48 cazuri), degrevare pentru activitate deosebit de
complexă (41 cazuri); încetare activitate ca efect al încetării delegării, precum și integrarea
judecătorilor nou-veniți în secții (144 cazuri). Aceste situații au caracter obiectiv și nu puteau fi
anticipate sau eliminate prin măsuri administrative, fiind specifice funcționării curente a unei
instanțe cu volum mare de activitate.


    Tel: (+40)21-311.69.02                   Website: www.csm1909.ro                           Calea Plevnei nr. 141B, sector 6,
    Fax: (+40)21-311.69.01                   Email: secretar_general@csm1909.ro                cod poștal 060011
 Număr de înregistrare în registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal 2359                 Pagina 33 din 76
      - raportat la existența a 2061 de completuri de judecată la Curtea de Apel București într-
un interval de trei ani, modificările operate, toate determinate de cauze obiective, reprezintă o
consecință inevitabilă a funcționării normale a instanței, în condițiile în care o singură pensionare
sau promovare generează, în mod obiectiv, modificări simultane în toate completurile în care
acesta este activ, respectiv cel puțin cinci completuri (unde judecătorul activează ca președinte
sau ca membru), iar în materie penală chiar într-un număr semnificativ mai mare.
      - pentru motivele expuse pe larg în Hotărârea Secției pentru Judecători nr. 144/5 februarie
2026 (http://old.csm1909.ro/csm/linkuri/05_05_2026__124208_ro.pdf), s-a concluzionat că
„niciuna dintre acuzațiile prezentate în materialul de presă intitulat "Justiție capturată", vizând
influențarea soluțiilor pronunțate în dosarele penale ale Curții de Apel București, nu a fost
confirmată de verificările efectuate. Dimpotrivă, departe de a reprezenta un material de presă
echidistant și animat de dorința de informare onestă a publicului, acest documentar a constituit
un nou episod al campaniei concertate derulate în ultima perioadă împotriva judecătorilor, având
ca scop decredibilizarea acestora și preluarea de către factorul politic a controlului asupra puterii
judecătorești.”.


      E. MEETINGURI DE PROTEST ÎMPOTRIVA PUTERII JUDECĂTOREŞTI

      32. În acest cadru, după apariția filmului Recorder, mai multe organizații non-
guvernamentale (printre care Declic, Funky Citizens, Corupţia Ucide) au organizat proteste de
stradă împotriva justiției, încercând să capaciteze cetățeni indignați împotriva unei justiţii
„corupte sistemic”.
      Protestele au fost organizate cu sprijinul şi implicarea directă a unor oameni politici, membri
ai unui partid din coaliţia de guvernare, apropiat prim-ministrului.
      Astfel, deşi au fost prezentate ca emanaţie a societăţii civile, având în spate zeci de mii de
semnături online, totuşi este de necontestat că ele au fost iniţiate şi organizate cu sprijin profund
politic, direct sau indirect, public sau mai puţin public, atât organizatoric, cât și prin ajutor pentru
finanțare                     prin                   apel                  la                     donații
(https://www.facebook.com/share/p/17n3CHsfyJ/?mibextid=wwXIfr).

      33. Chiar şi aşa, meetingurile organizate nu au adus în stradă mai mult de 2500 de persoane
(potrivit datelor furnizate Consiliului de autoritățile competente), chiar dacă în presa afiliată
puterii politice au figurat și cifre exagerate, de 10000 de participanți.
      Astfel, s-au organizat următoarele meetinguri pe parcursul mai multor zile:
      a) în fața sediului Curții Supreme - aproximativ 200 de persoane (https://hotnews.ro/foto-
video-protest-impotriva-liei-savonea-in-fata-inaltei-curti-afara-afara-esti-mult-prea-speciala-lie-
lie-ciocarlie-cum-ii-scapi-de-puscarie-2109299):
      - împotriva președintei, personal;


    Tel: (+40)21-311.69.02                   Website: www.csm1909.ro                           Calea Plevnei nr. 141B, sector 6,
    Fax: (+40)21-311.69.01                   Email: secretar_general@csm1909.ro                cod poștal 060011
 Număr de înregistrare în registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal 2359                 Pagina 34 din 76
      - împotriva modului de interpretare a legii de către Înalta Curte de Casație și Justiție (în
materia prescripției răspunderii penale);
      b) în fața Consiliului Superior al Magistraturii (aproximativ 800 de persoane) împotriva
membrilor Consiliului (https://www.facebook.com/share/p/1GG6mPRLan/);
      c) în fața instanțelor din câteva mari orașe din țară (nu mai mult de 100 de persoane în
fiecare oraş);
      d) în Piața Victoriei din București, în fața Guvernului, loc tradițional de întâlnire pentru
meetinguri și demonstrații (2500 de persoane la 12 decembrie 2025 – ziarele favorabile
Guvernului au prezentat o prezenţă de 10000 de persoane, însă raportul jandarmeriei şi imaginile
panoramice arată că au fost în jur de 2500 de persoane).

      34. În cadrul acestor demonstrații, au fost demonizate şi prezentate caricaturizat, în mod
explicit, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție şi președinta Consiliului Superior al
Magistraturii. Au fost utilizate pancarte, bannere imprimate şi materiale (logo-uri etc.). S-a folosit
un banner uriaș care a fost desfăşurat în întregime pe toată înălțimea unui magazin de aproximativ
6 etaje din centrul Bucureștiului, având ca mesaj „Modificați legile justiţiei”, cu figura Prim-
ministrului    şi    cu      mesajul    „Campanie       susținută    de     comunitatea       Declic”
(https://www.facebook.com/reel/1979920042564365).

      35. Aceste proteste au fost organizate, în principal, de ONG:
      a) Declic (http://www.declic.ro/ ; https://www.facebook.com/declic.ro/about),
      b) Corupția ucide (https://www.facebook.com/coruptia.ucide ),
      c) Funky Citizens (https://www.facebook.com/funkycitizens)

     36. În ceea ce priveşte aceste ONG, poziţiile lor publice şi acţiunile lor sunt aliniate adesea
cu cele ale USR, membru al coaliţiei de guvernare, aflat în siajul politic al Prim-ministrului.
     Astfel, indicăm mai jos o mică parte din postările care dovedesc acest lucru:

      A. CORUPTIA UCIDE (90% din postări sunt împotriva sistemului de justiție):
      - apropiere politica USR – sau împotriva adversarilor politici ai prim-ministrului
      https://www.facebook.com/reel/1147261197490116?mibextid=wwXIfr (pro dl Stelian Ion)
      https://www.facebook.com/share/p/17n17dEz5J/ (anti dl Cătălin Predoiu)
      https://www.facebook.com/share/p/1JS7NjYyfR/ (anti PSD)
      - postări împotriva Justiției:
      https://fb.watch/EuasGUKV4D/?mibextid=wwXIfr (protest anti-corupție)
      https://www.facebook.com/share/p/182yEZhwYU/ (protest anti-corupție)
      https://www.facebook.com/share/p/17u7EVVDLd/ (anti pensii de serviciu)
      https://www.facebook.com/share/p/1GG6mPRLan/ (protest împotriva CSM, la sediu)



    Tel: (+40)21-311.69.02                   Website: www.csm1909.ro                           Calea Plevnei nr. 141B, sector 6,
    Fax: (+40)21-311.69.01                   Email: secretar_general@csm1909.ro                cod poștal 060011
 Număr de înregistrare în registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal 2359                 Pagina 35 din 76
       B. DECLIC (90% din postări sunt împotriva sistemului de justiție):
       - modificarea legilor justiţiei
       https://www.facebook.com/share/p/1APA6zpdYR/ (membri grup de lucru PM justiție)
       https://www.facebook.com/reel/1230108332408928 (semnături online pentru
modificarea legilor justiției)
       - postări împotriva justiției
       https://www.facebook.com/share/p/1GJHbWQuAe/ (material protest)
       https://www.facebook.com/share/p/1Ho4tp5251/ (material de protest împotriva CSM şi
ICCJ)
       https://www.facebook.com/reel/1812352386056049 (protest la CSM)
       https://www.facebook.com/share/p/1DJk2SVdYu/ (judecători aruncați la tomberon)
       https://www.facebook.com/share/p/181iifcroD/ (protest ICCJ)
       - apropiere politică
       https://www.facebook.com/share/p/14aLNViT4QM/ (mesaje în acord cu PM)
       https://www.facebook.com/share/p/16esU7dmTt/ (dl Mihai Goțiu, participant la proteste
– fost parlamentar USR, căsătorit cu dna Ana Ciceală, actual membru al partidului SENS 6, din
aceeași familie politică a REPER – cu reprezentare ministerială în Guvern)
       https://www.facebook.com/reel/805359432484971 (anti dl Cătălin Predoiu)
       https://www.facebook.com/share/p/1MJLzwawgM/ (anti dl Cătălin Predoiu)
       - metode de lucru
       https://www.facebook.com/share/p/1Dar8CvkqA/ (solicitare reprezentant Declic către alţi
influenceri să nu prezinte date reale despre activitatea instanţelor, ci să le modifice pentru a pune
justiţia într-o lumină negativă)
       https://www.facebook.com/reel/1979920042564365 (banner pe magazinul Cocor)

    C. FUNKY CITIZENS (90% din postări sunt împotriva sistemului de justiție):
    - apropiere politică
    https://www.facebook.com/share/p/17vLc3oJBi/ (invitație la președinție)
    https://www.facebook.com/share/p/1BgiJ8gmbH/ (grup de lucru PM legi justiție)
    https://www.facebook.com/share/p/1Mh2KnBES9/ (același scop cu PM și președinte, de
modificare a legilor justiției)
    https://www.facebook.com/share/p/1Cj77TWjvY/ (anti dl Băluță - PSD)
    https://www.facebook.com/share/p/1ECJiqCMLy/ (articol Gândul – după ce cheamă
oamenii în stradă, participă la grupul de lucru pentru modificarea legilor justiției)




6
    Partidul SENS; https://www.cusens.eu/


       Tel: (+40)21-311.69.02                   Website: www.csm1909.ro                           Calea Plevnei nr. 141B, sector 6,
       Fax: (+40)21-311.69.01                   Email: secretar_general@csm1909.ro                cod poștal 060011
    Număr de înregistrare în registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal 2359                 Pagina 36 din 76
      37. Protestele au fost sprijinite și amplificate prin oameni politici, de multe ori cu
participarea lor directă:
      a) dl Laurențiu Ștefănescu USR:
      https://www.facebook.com/share/p/14RNFXU2qSi/?mibextid=wwXIfr                    (îndemn   și
participare la protest împotriva justiției)
      https://www.facebook.com/share/v/17vRs8d4KB/?mibextid=wwXIfr (îndemn și participare
la protest împotriva justiției)
      https://www.facebook.com/share/p/1D8Ny2GRvX/?mibextid=wwXIfr                     (îndemn   și
participare la protest împotriva justiției)
      https://www.facebook.com/share/p/16XxgGpvvQ/?mibextid=wwXIfr                       (îndemn și
participare la protest împotriva justiției)
      https://www.facebook.com/share/p/16j7KkX972/?mibextid=wwXIfr (îndemn și participare
la protest împotriva justiției)
      b) dna Ana Birchall (fost consilier al Prim-Ministrului, fost consilier al președintelui)
      https://www.facebook.com/share/1K2Tpe6S7s/?mibextid=wwXIfr (îndemn și participare la
protest împotriva justiției)
      c) dl Catalin Tenita (USR)
      https://www.facebook.com/share/v/1FwT1Jn1xb/?mibextid=wwXIfr (îndemn și participare
la protest împotriva justiției)
      https://www.facebook.com/share/v/1AS7u5ZrG5/?mibextid=wwXIfr                       (îndemn și
participare la protest împotriva justiției)
      https://www.gandul.ro/justitie/cum-se-organizeaza-protestele-spontane-fost-deputat-usr-
indeamna-lumea-sa-doneze-va-rog-sa-i-ajutati-pe-cei-de-la-coruptia-ucide-ar-mai-fi-nevoie-de-
2-000-de-lei-20740416 (organizarea activității de strângere de fonduri pentru ONG care
protestează împotriva justiției)
      https://www.facebook.com/share/p/17n3CHsfyJ/?mibextid=wwXIfr
      d) dna Elena Calistru (Funky Citizens)
      https://www.facebook.com/story.php?story_fbid=10241107486725495&id=1268771959&
mibextid=wwXIfr&rdid=nuBDiaidxjly4UzV# (relație directă cu președintele Senatului, în vederea
modificării legilor justiției)

     38. Deşi, aceleaşi organizaţii non-guvernamentale au anunţat organizarea altor meetinguri
de protest, între care unul masiv pe 31 martie 2026, luându-şi suficient timp, probabil, pentru a
pregăti această mişcare cât mai eficient, totuşi aceste lucruri nu au mai fost materializate, iar alte
meetinguri împotriva justiţiei nu s-au mai înregistrat.

     39. Toată această mişcare a fost fundamentată, pe de o parte, pe filmul Recorder, iar pe
de altă parte, pe ideea că instanţele române scapă corupţii prin intermediul prescripţiei
răspunderii penale.


    Tel: (+40)21-311.69.02                   Website: www.csm1909.ro                           Calea Plevnei nr. 141B, sector 6,
    Fax: (+40)21-311.69.01                   Email: secretar_general@csm1909.ro                cod poștal 060011
 Număr de înregistrare în registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal 2359                 Pagina 37 din 76
      40. În același timp, calendarul acestor materiale jurnalistice de impact ridică în mod
obiectiv întrebări privind sincronizarea acestora cu momente instituționale sau politice sensibile.
Astfel, reportajul „Justiția capturată” a fost difuzat la 9 decembrie 2025, cu o zi înaintea
termenului stabilit pentru pronunțarea Curții Constituționale asupra excepției de
neconstituționalitate privind pensiile magistraților.
      Același tipar editorial poate fi identificat și în alte momente de presiune instituțională, în
situații în care s-a manifestat o abatere de la agenda politică asociată prim-ministrului: difuzarea
unui material critic la adresa Preşedintelui României (https://recorder.ro/explicativ-recorder-un-
an-de-nicusor-dan/), axat preponderent pe numirile în funcțiile de conducere ale parchetelor
(Preşedintele confirmând în aprilie 2026 mandate în funcţii de conducere de vârf la parchete
pentru procurori care au făcut obiect al materialului de presă Recorder din decembrie 2025), a
intervenit imediat după exercitarea de către acesta a prerogativelor constituționale privind
numirea procurorilor de rang înalt;
      Un episod distinct (https://recorder.ro/investigatie-recorder-politie-aservita/), construit în
jurul a trei cazuri punctuale de erori ale Poliţiei Române — primul datând din 2019 — a apărut
tocmai în perioada în care numele actualului ministru al afacerilor interne era vehiculat ca
potențial prim-ministru, în contextul crizei guvernamentale subsecvente moțiunii de cenzură.
      În mod semnificativ, acest pattern nu a trecut neobservat în peisajul media românesc mai
larg, unde un număr tot mai mare de comentatori (https://evz.ro/batalie-in-pnl-de-ce-a-devenit-
recorder-prastia-lui-ilie-bolojan-impotriva-lui-catalin-predoiu.html)      și   voci       editoriale
(https://www.gandul.ro/ai-aflat/nemuritorului-predoiu-i-se-arata-pisica-buscu-puterea-in-stat-
a-fost-dizolvata-acum-sunt-mai-multe-grupuri-care-si-o-disputa-20899775/amp) au început să
observe și să discute public existența unor abordări editoriale recurente, caracterizate prin
selectarea țintită a anumitor instituții, sincronizarea cu momente decizionale-cheie, raportarea
limitată la contraargumente verificabile și pluralismul redus al surselor și perspectivelor
prezentate
(https://www.facebook.com/story.php?story_fbid=10164159940868580&id=657153579&mibex
tid=wwXIfr&rdid=lIh2obnnCUc8nEJo#).

      41. În acest context, convergența unor asemenea elemente a generat tot mai frecvent
dezbateri publice și mediatice mai ample privind standardele de echilibru, contextualizare și
obiectivitate care ar trebui să guverneze reflectarea activității autorității judecătorești și a altor
instituții ale statului în chestiuni de o importanță instituțională deosebită.

     42. În ceea ce priveşte problema prescripției răspunderii penale, deși aceasta este
prezentată extrem de simplu sub forma „judecătorii eliberează corupţii”, totuşi problema este
una juridică deosebit de complexă şi urmează a fi prezentată în continuare.



    Tel: (+40)21-311.69.02                   Website: www.csm1909.ro                           Calea Plevnei nr. 141B, sector 6,
    Fax: (+40)21-311.69.01                   Email: secretar_general@csm1909.ro                cod poștal 060011
 Număr de înregistrare în registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal 2359                 Pagina 38 din 76
      F. PROBLEMA PRESCRIPŢIEI RĂSPUNDERII PENALE

      F.1 Considerații privind instituția prescripției răspunderii penale
      43. Repere ale problemei prescripţiei răspunderii penale:
      a. În prezent, potrivit Codului penal român, există:
      - o prescripţie generală, cu un anumit termen în funcţie de gravitatea infracţiunii (între 3 şi
15 ani);
      - o prescripţie specială în care termenele prescripţiei generale sunt depășite cu încă o dată;
      b. regula este că prescripţia începe să curgă de la data săvârşirii faptei, cu excepţia situaţiei
în care este îndeplinit un act de procedură care se comunică persoanei cercetate, când termenul
se întrerupe și un nou termen de aceeaşi durată începe să curgă după data comunicării actului
respectiv;
      c. indiferent câte întreruperi suportă, un termen de prescripţie nu poate depăşi termenul
de prescripţie specială (dublul termenului de prescripție generală).
      d. În 2018, Codul penal prevedea că întreruperea prescripţiei are loc în momentul în care
este îndeplinit un act de procedură de către procuror, fără să fi cerut şi condiţia ca acest act să
fie comunicat celui cercetat.
      e. Curtea Constituţională a considerat că acest text este neconstituţional, fiind neprevizibil,
întrucât, în lipsa comunicării actului către cel cercetat este dificil de stabilit când s-a produs
întreruperea termenului de prescripţie, neputând fi exclusă o antedatare a actelor de procedură
de către procuror, tocmai cu acest scop.
      f. Prin urmare, termenul de prescripţie general rămânea aplicabil, însă nu mai exista text
pentru întreruperea lui, astfel încât să curgă un nou termen de prescripţie de la întrerupere.
      g. În consecinţă, începând cu 2018 textul a fost constatat ca fiind neconstituţional,
Parlamentul având la dispoziţie un termen de 45 de zile, potrivit Constituţiei, pentru a face
modificările necesare.
      h. Parlamentul nu a îndeplinit această obligaţie, lăsând problema prescripţiei nesoluţionată
până în 2022, când Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă cu acest scop.
      i. După declararea neconstituţională a textului din Codul penal (2018), judecătorii au
considerat că termenul de prescripţie nu se mai întrerupe, astfel încât este aplicabil doar cel
general (în funcţie de pedeapsa prevăzute de lege pentru fiecare infracțiune instituindu-se un
termen de prescripție de 3 ani, 5 ani, 8 ani, 10 ani, 15 ani).
      j. În anul 2022, Curtea Constituţională a constatat că „în absența intervenției active a
legiuitorului, obligatorie potrivit art. 147 din Constituție, pe perioada cuprinsă între data publicării
respectivei decizii și până la intrarea în vigoare a unui act normativ care să clarifice norma, prin
reglementarea expresă a cazurilor apte să întrerupă cursul termenului prescripției răspunderii
penale, fondul activ al legislației nu conține vreun caz care să permită întreruperea cursului
prescripției răspunderii penale”.



    Tel: (+40)21-311.69.02                   Website: www.csm1909.ro                           Calea Plevnei nr. 141B, sector 6,
    Fax: (+40)21-311.69.01                   Email: secretar_general@csm1909.ro                cod poștal 060011
 Număr de înregistrare în registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal 2359                 Pagina 39 din 76
       k. Prin hotărârea pronunţată în cauza Lin 1 (C-107/23 PPU), CJUE a stabilit că, atunci când
sunt afectate interesele financiare ale Uniunii Europene:
          - pentru perioada 2018 – 2022, instanţele române pot aplica doar termenul de prescripţie
general (cel scurt), fără posibilitatea întreruperii lui, întrucât prin inacţiunea Parlamentului
legislaţia a fost imprevizibilă, admițând astfel că există protecţie constituţională (legalitatea
incriminării, art. 7 CEDO, previzibilitatea legii) mai largă asupra unui drept fundamental
(legalitatea incriminării și legea penală mai favorabilă) şi aceasta are prioritate în faţa dreptului
european;
          - pentru perioada anterioară anului 2018, întrucât CJUE a considerat prescripția ca fiind
o normă de drept procedural potrivit CJUE şi CEDO (şi implicit se aplică doar pentru viitor), a
stabilit că principiul legii penale mai favorabile nu se aplică și, prin urmare, instanțele naţionale
trebuie să aplice normele privind întreruperea prescripţiei (rezultând termene de prescripție mai
lungi);
       l. instanțele naționale s-au conformat hotărârii CJUE din cauza Lin 1 pentru perioada 2018
– 2022,
       m.pentru perioada anterioară anului 2018, instanțele naționale:
       - nu s-au conformat deciziei CJUE și au aplicat, în majoritate, termenul de prescripție mai
scurt, fără posibilitatea întreruperii lui;
       - în motivare, instanțele naționale au considerat că prescripția este, potrivit dreptului
intern, o normă de drept penal (substanțial) și atunci intră în noțiunea constituțională de lege
penală mai favorabilă [iar nu de drept procesual, cum spusese CJUE în cauza Lin 1 (deși
considerase altfel în cauzele Volvo and DAF Trucks (C 267/20, EU:C:2022:494, par. 46; şi în M.A.S.
and M.B., C 42/17, par. 45)]; prin urmare, imprevizibilitatea din perioada 2018 – 2022,
recunoscută de CJUE, se aplică prin intermediul legii penale mai favorabile și perioadei anterioare
anului 2018;
       - a contat și faptul că dacă faptele aduceau atingere doar bugetului național (nu și bugetului
UE), atunci se aplica teoria legii penale mai favorabile, cu termenul de prescripție general, fără
posibilitatea întreruperii (nefiind divergență de interpretare la nivel intern), însă dacă faptele
aduceau atingere și bugetului EU, atunci, dacă se respecta decizia CJUE, trebuia să se aplice o altă
regulă, respectiv cea potrivit căreia nu se aplică legea penală mai favorabilă întrucât prescripția
ar fi o normă de procedură; o astfel de aplicare diferită a legii în funcție de bugetul afectat
(național sau al UE) nu putea fi fundamentată juridic;
       n. în aceste condiții, CJUE a fost sesizată din nou, la anul 2026 urmând a se pronunța în cauza
Lin II (C-280/25);
       o. concluziile avocatului general din cauza Lin 2 prezintă toată situația de mai sus într-un
mod extrem de explicit și dau dreptate instanțelor naționale, propunând CJUE o interpretare
corespunzătoare
(https://curia.europa.eu/juris/document/document.jsf;jsessionid=358477C7BE74B324DFB1458



    Tel: (+40)21-311.69.02                   Website: www.csm1909.ro                           Calea Plevnei nr. 141B, sector 6,
    Fax: (+40)21-311.69.01                   Email: secretar_general@csm1909.ro                cod poștal 060011
 Număr de înregistrare în registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal 2359                 Pagina 40 din 76
BFB1DDC91?text=&docid=307280&pageIndex=0&doclang=EN&mode=lst&dir=&occ=first&part=
1&cid=10186401);
      p. Italia a avut o situație identică [cauzele Taricco 1 (cauza CJUE C-105/14 EU:C:2015:555) și
Taricco 2 MAS și MB (cauza CJUE C-42/17 EU:C:2017:936)], implicând aplicabilitatea prescripției
răspunderii penale la nivel intern în raport cu interesele financiare ale UE;
      q. Din perspectiva dreptului european, și alte state au avut nuanțe în materia priorității
dreptului comunitar (principiul drepturilor fundamentale cu o protecție constituțională mai
ridicată; principiul identității constituționale; teoria contralimitelor) – Germania, Franța, Belgia,
Portugalia, Italia, Danemarca, Polonia etc.

     44. În aceste condiții, se poate spune, în mod rezonabil, că problema de drept aflată în fața
instanțelor naționale este una extrem de complexă, care vizează suprapunerea/intersecția
dreptului comunitar cu cea a drepturilor fundamentale protejate superior, la nivel național,
constituțional şi convențional (CEDO, prin intermediul art. 7).
     Se poate reține, de asemenea, că avocatul general în cauza Lin 2 confirmă interpretarea
instanțelor române ca fiind una posibilă și corectă în raport cu dreptul comunitar.
     În aceste condiții, indiferent ce va decide CJUE în final, nu se poate susține că instanțele
române au acționat cu rea credință, în mod abuziv sau cu desconsiderarea dreptului comunitar.

    45. Instanțele române sunt profund europene și aplică normele rezultând din jurisprudența
CEDO, din legislația europeană și din jurisprudența CJUE fără ezitare și fără dubii.

      46. Această problemă de drept, expusă anterior, extrem de complexă, nu își poate găsi
rezolvarea decât prin dialogul dintre instanțele naționale și CJUE, iar nu prin trivializarea mesajului
la nivel de piață publică “justiția eliberează corupții”, care să fundamenteze schimbări în forță ale
structurii de conducere a puterii judecătorești.

    F2. Repere statistice referitoare la cauzele în care a intervenit prescripția răspunderii
penale. Prezentare și analiză

      47. Pe fondul dezbaterilor generate de tema prescripţiei răspunderii penale, Consiliul
Superior al Magistraturii a făcut o analiză având ca obiect date statistice centralizate din toate
instanțele României cu privire la dosarele în care s-a dispus soluția de încetare a procesului penal
ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale, ulterior publicării Deciziei nr. 358/2022 a
Curții Constituționale a României.

     48. În urma analizei și centralizării datelor ulterioare lunii iunie 2022, transmise de
instanțele judecătorești, Consiliul Superior al Magistraturii a identificat un număr de 12.531 de



    Tel: (+40)21-311.69.02                   Website: www.csm1909.ro                           Calea Plevnei nr. 141B, sector 6,
    Fax: (+40)21-311.69.01                   Email: secretar_general@csm1909.ro                cod poștal 060011
 Număr de înregistrare în registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal 2359                 Pagina 41 din 76
dosare în care s-a pronunțat soluția de încetare a procesului penal ca urmare a intervenirii
prescripției răspunderii penale, vizând 14.584 de infracțiuni.

      49. O primă constatare statistică de o relevanță juridică incontestabilă este aceea că, pentru
un număr de 3.079 de infracțiuni (21,11%) din totalul analizat, prescripția răspunderii penale era
deja împlinită la data sesizării instanței de judecată. Aceasta înseamnă că în mai mult de o
cincime din totalul cauzelor, instanțele judecătorești nu au avut nicio contribuție la consumarea
termenului de prescripție, deoarece acesta era deja expirat în momentul în care dosarul le-a
fost înaintat spre soluționare. Responsabilitatea exclusivă pentru aceste cauze incumbă în
totalitate fazei de urmărire penală. În plus, pentru 878 de infracțiuni (6,03%), trimiterea în
judecată a fost făcută după ce conținutul Deciziei CCR nr. 358/2022 era cunoscut și era evident că
termenul de prescripție urma să se împlinească în perioada imediat următoare, preferându-se ca
acest lucru să fie constatat în faza de judecată, iar nu în faza de urmărire penală.




      50. Pentru infracțiunile la care termenul de prescripție s-a împlinit în cursul judecății,
analiza distribuției temporale evidențiază un rezultat statistic de o claritate incontestabilă: din
intervalul de timp cuprins între data sesizării organului de urmărire penală și momentul
intervenirii prescripției, 73,48% a corespuns fazei de urmărire penală, în timp ce numai 26,52%
a corespuns fazei de judecată (fond și apel cumulat).




    Tel: (+40)21-311.69.02                   Website: www.csm1909.ro                           Calea Plevnei nr. 141B, sector 6,
    Fax: (+40)21-311.69.01                   Email: secretar_general@csm1909.ro                cod poștal 060011
 Număr de înregistrare în registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal 2359                 Pagina 42 din 76
      51. Defalcarea statistică pe intervale procentuale de câte 10% confirmă și amplifică această
concluzie:
      - pentru 3.347 de infracțiuni (29,09%), urmărirea penală a reprezentat între 90% și 100%
din intervalul temporal scurs între sesizarea organului de urmărire penală și intervenirea
prescripției răspunderii penale;
      - pentru 2.658 de infracțiuni (23,10%), ponderea urmăririi penale s-a situat între 80% și
90%;
      - pentru 1.675 de infracțiuni (14,56%), urmărirea penală a reprezentat între 70% și 80%
din intervalul relevant.




    Tel: (+40)21-311.69.02                   Website: www.csm1909.ro                           Calea Plevnei nr. 141B, sector 6,
    Fax: (+40)21-311.69.01                   Email: secretar_general@csm1909.ro                cod poștal 060011
 Număr de înregistrare în registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal 2359                 Pagina 43 din 76
      52. În cazul fazei de judecată, distribuția este inversă și relevă că:
      - pentru 3.205 infracțiuni (27,86%), perioada petrecută pe rolul instanțelor a reprezentat
între 0% și 10% din intervalul analizat;
      - pentru 2.681 de infracțiuni (23,30%), această perioadă s-a situat între 10% și 20%;
      - pentru 1.747 de infracțiuni (15,18%), faza de judecată a reprezentat între 20% și 30% din
intervalul relevant.




    Tel: (+40)21-311.69.02                   Website: www.csm1909.ro                           Calea Plevnei nr. 141B, sector 6,
    Fax: (+40)21-311.69.01                   Email: secretar_general@csm1909.ro                cod poștal 060011
 Număr de înregistrare în registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal 2359                 Pagina 44 din 76
     53. Distribuția statistică a datelor demonstrează fără echivoc că, în majoritatea covârșitoare
a cauzelor analizate (peste 70%), durata determinantă a intervalului scurs până la intervenirea
prescripției a fost consumată în faza de urmărire penală, nu în faza de judecată. În mod obiectiv,
instanțele au preluat dosarele în etapa finală a termenului de prescripție, după ce partea
covârșitoare a acestuia fusese deja consumată anterior sesizării instanței.




    Tel: (+40)21-311.69.02                   Website: www.csm1909.ro                           Calea Plevnei nr. 141B, sector 6,
    Fax: (+40)21-311.69.01                   Email: secretar_general@csm1909.ro                cod poștal 060011
 Număr de înregistrare în registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal 2359                 Pagina 45 din 76
      54. Această realitate statistică contrazice frontal retorica publică potrivit căreia pretinse
practici administrative ale instanțelor — modificări de complete, delegări sau detașări — ar fi
reprezentat cauza determinantă a prescripției. Datele arată exact contrariul: în cele mai multe
dintre cauze, termenul de prescripție era deja consumat în proporție de 70-90% înainte ca dosarul
să intre efectiv în faza judecății.

      55. O dimensiune distinctă și deosebit de semnificativă a analizei o constituie conduita
instituțională a organelor de urmărire penală ulterior pronunțării Deciziei Curții Constituționale
nr. 358/2022 și a Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 67/2022, prin care s-a stabilit cu
caracter obligatoriu că normele referitoare la întreruperea prescripției sunt norme de drept penal
material supuse legii penale mai favorabile.

      56. Efectele juridice ale acestei decizii erau pe deplin previzibile pentru orice organ de
urmărire penală: termenele de prescripție se recalculau ca mitior lex, iar în numeroase cauze
prescripția era deja împlinită sau urma să se împlinească iminent. Potrivit dispozițiilor art. 327
C.proc.pen., procurorul are obligația de a dispune clasarea cauzei atunci când există o cauză care
împiedică exercitarea acțiunii penale, inclusiv prescripția răspunderii penale. Or, în loc să
valorifice această cauză de stingere a acțiunii penale în faza de urmărire penală — prin dispozițiile
de clasare, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. f) C.proc.pen. —, organele de urmărire penală au dispus,
ulterior datei de 1 noiembrie 2022, trimiterea în judecată în 878 de dosare penale (8,96% din
totalul dosarelor în care prescripția a intervenit pe rolul instanțelor), vizând 897 de infracțiuni
(7,80% din total), pentru care termenul de prescripție urma să se împlinească într-un interval de
timp incompatibil cu parcurgerea minimă a procedurii de cameră preliminară și stabilirea unui
termen de judecată în primă instanță.




    Tel: (+40)21-311.69.02                   Website: www.csm1909.ro                           Calea Plevnei nr. 141B, sector 6,
    Fax: (+40)21-311.69.01                   Email: secretar_general@csm1909.ro                cod poștal 060011
 Număr de înregistrare în registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal 2359                 Pagina 46 din 76
      57. Concret, raportând aceste date la dispozițiile legale privind procedura camerei
preliminare, se constată că:
      - pentru 503 infracțiuni (492 dosare), termenul de prescripție s-a împlinit în decurs de o
lună de la sesizarea instanței de judecată;
      - pentru 394 de infracțiuni (386 dosare), prescripția s-a împlinit în termen de două luni de
la sesizare.




      58. Sublinierea esențială este că, în temeiul normelor care reglementează procedura
camerei preliminare (art. 342-348 C.proc.pen), nici măcar finalizarea acestei etape procedurale
nu era obiectiv posibilă în termenele respective (inclusiv comunicarea rechizitoriului, acordarea
termenului pentru formularea cererilor și excepțiilor (de cel puțin 20 de zile), pronunțarea asupra
legalității sesizării instanței, comunicarea soluției, precum și eventuala soluționare a căii de atac)
cu atât mai mult cu cât în camera preliminară nu poate fi dispusă o soluție de încetare a procesului
penal ca urmare a prescripției — aceasta constituind un atribut exclusiv al instanței de judecată
în fond sau în apel.

      59. În acest context, datele colectate indică faptul că, în cauzele menționate, sesizarea
instanței de judecată a fost dispusă deși intervenirea prescripției răspunderii penale într-un
interval foarte scurt era previzibilă încă de la momentul trimiterii în judecată, având în vedere
efectele obligatorii ale Deciziei CCR nr. 358/2022. Prin urmare, constatarea intervenirii
prescripției a fost în mod deliberat sau cel puțin previzibil transferată competenței instanțelor
de judecată, deși aplicarea jurisprudenței obligatorii rezultate din Decizia CCR nr. 358/2022 și
Decizia ÎCCJ nr. 67/2022 putea și trebuia să conducă la valorificarea acestei cauze de stingere a
acțiunii penale direct în faza de urmărire penală, prin dispunerea clasării.

    Tel: (+40)21-311.69.02                   Website: www.csm1909.ro                           Calea Plevnei nr. 141B, sector 6,
    Fax: (+40)21-311.69.01                   Email: secretar_general@csm1909.ro                cod poștal 060011
 Număr de înregistrare în registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal 2359                 Pagina 47 din 76
     60. Această practică instituțională a avut și un efect mediatic major: soluția formală de
încetare a procesului penal a fost „încasată” public de instanțe, deși dosarele petrecuseră
practic întreaga durată relevantă a termenului de prescripție în faza de urmărire penală. În
percepția publică, instanța a devenit astfel titularul aparent al responsabilității pentru prescripție,
deși analiza statistică demonstrează că aceasta intervenea, în realitate, pe fondul consumării
aproape integrale a termenului în etapa anterioară judecății.

     61. Un aspect sistematic omis din discursul mediatic critic este acela că, chiar și în cauzele
în care s-a dispus încetarea procesului penal pentru prescripție, instanțele judecătorești au
continuat să soluționeze latura civilă și să dispună măsuri de siguranță cu caracter patrimonial, în
temeiul normelor legale incidente.

      62. Datele centralizate evidențiază că au fost dispuse:
      - măsuri de admitere a acțiunii civile pentru sume totale de aproximativ 1.600.000.000
RON, 35.000.000 EUR și 1.400.000 USD;
      - măsuri de confiscare specială sau confiscare extinsă cu privire la sume totale de
aproximativ 165.000.000 RON, 11.500.000 EUR și 1.300.000 USD.
      Așadar, chiar dacă s-a dispus soluția de încetare a procesului penal ca urmare a intervenirii
prescripției răspunderii penale, în același timp instanțele au dispus asupra recuperării unor sume
totale de aproximativ 400.000.000 euro.




    Tel: (+40)21-311.69.02                   Website: www.csm1909.ro                           Calea Plevnei nr. 141B, sector 6,
    Fax: (+40)21-311.69.01                   Email: secretar_general@csm1909.ro                cod poștal 060011
 Număr de înregistrare în registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal 2359                 Pagina 48 din 76
     63. Aceste date resping cu fermitate teza impunității generate de prescripție: instanțele au
pronunțat soluții de reparare a prejudiciului civil și de privare a autorilor infracțiunilor de produsul
acestora, cu toate că acțiunea penală era stinsă. Soluțiile au fost, prin urmare, echilibrate și
conforme cu ordinea juridică în ansamblul său.


      G. LISTA CU SEMNĂTURI ALE MAGISTRAŢILOR ÎNGRIJORAŢI

     64. Ulterior materialului de presă Recorder şi în contextul apelurilor preşedintelui la
separarea magistraţilor „de bună – credinţă” de magistraţii „de rea-credinţă”, doi procurori şi o
judecătoare au organizat o listă cu semnături şi au îndemnat colegii să o semneze pentru a
demasca abuzurile şi corupţia din sistem (https://www.facebook.com/share/p/18BCCE6CaK/).

      65. În final, lista de susţinere a magistraţilor „de bună credinţă” a fost semnată de 885
persoane (https://tvrinfo.ro/creste-numarul-magistratilor-solidari-cu-judecatorii-laurentiu-besu-
si-raluca-morosanu-numarul-acestora-a-ajuns-la-885/):
      - aproximativ 520 de procurori (aproximativ 23% - un total de aproximativ 2300)
      - aproximativ 116 de foşti magistraţi (în prezent pensionaţi)
      - aproximativ 249 de judecători (aproximativ 5,5% - un total de aproximativ 4512, astfel:
curți de apel: 81 dintr-un total de 956, tribunale: 119 dintr-un total de 1366, judecătorii: 49 dintr-
un total de 2214).
      Această listă a fost prezentată constant ca fiind „vocea a 900 de magistraţi”, acreditând
ideea unor nereguli majore în sistemul de justiţie.

      66. În realitate, numărul judecătorilor care au aderat la respectiva listă este de aproximativ
5,5% din total, iar motivele pentru care aceştia au simţit nevoia să semneze este necesar a fi
stabilite pentru a se putea analiza cauza reală a nemulţumirilor / frustrărilor, în ce măsură acestea:
      a) au o componentă sistemică, legată de presupuse acte de corupţie, aşa cum sugerează
filmul Recorder (şi ar urma să fie cercetate în cadrul penal)
      b) au o componentă care acuză abuzuri (ale Inspecţiei Judiciare sau ale preşedinţilor
instanţelor ori ale Secţiei de judecători a Consiliului)
      c) au alte rădăcini, cum ar fi, spre exemplu nemulțumiri personale legate de sistemul de
promovare, de conducerea instanţei (preşedinte/colegiul de conducere etc) şi care pot avea
rezolvări legislative, Consiliul fiind conştient de acestea şi pregătit să discute despre modificări
legislative care să corecteze lucrurile, însă într-un climat de calm organizaţional, cu preocupare
spre îmbunătăţire, nu într-un climat emoţional provocat, pregătit pentru execuţia în forţă a
sistemului judiciar.



    Tel: (+40)21-311.69.02                   Website: www.csm1909.ro                           Calea Plevnei nr. 141B, sector 6,
    Fax: (+40)21-311.69.01                   Email: secretar_general@csm1909.ro                cod poștal 060011
 Număr de înregistrare în registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal 2359                 Pagina 49 din 76
     67. Privit astfel, dar fără a nega sau minimaliza îngrijorările reale exprimate de colegii
judecători, totuşi demersul pare că a avut ecou mai degrabă la puterea politică, cu participarea
unei părţi a procurorilor şi a ONG, prin care se critică modul de organizare şi activitatea
judecătorilor.


      H. INSPECŢIA JUDICIARĂ, SECŢIA DE JUDECĂTORI A CSM ŞI FRICA JUDECĂTORILOR

      68. Acţiunile disciplinare ale Inspecţiei Judiciare trebuie analizate prin raportare la numărul
total de judecători de 4512.

      69. Potrivit datelor disponibile public pe site-ul Inspecției Judiciare, în ultimii 3 ani ai
mandatului actualului Consiliu (ianuarie 2023 – decembrie 2025) situaţia statistică se prezintă
astfel (https://inspectiajudiciara.ro/page/Actiuni-disciplinare):
      a) în anul 2025 au fost formulate 15 acţiuni disciplinare:
      - 11 dintre acestea având ca obiect neredactarea hotărârilor judecătoreşti în termenul
prevăzut de lege (întârzieri la redactare între 200 şi 800 de zile) sau amânări de pronunțare
excesive sau acordarea unor termene de judecată îndelungate în dosarele repartizate spre
soluționare, adică fapte disciplinare decurgând din întârzieri nejustificate în activitatea de
judecată, care pot fi documentate și evaluate obiectiv;
      - au fost respinse 4 dintre acțiunile disciplinare;
      - nicio acțiune disciplinară nu a fost invaalidată de Înalta Curte de Casație și Justiție.
      b) în anul 2024, Inspecţia Judiciară a exercitat 10 acţiuni disciplinare:
      - 4 dintre acestea fiind exercitate faţă de 2 magistraţi cu probleme medicale, care în paralel
au fost programaţi pentru expertiză medico-legală psihiatrică, pentru a se stabili măsura în care
aceştia mai pot desfăşura activitate de judecător;
      - 5 dintre acţiunile disciplinare exercitate vizează neredactarea hotărârilor judecătoreşti în
termen;
      - o altă acțiune a vizat comportamentul unui judecător care, după ce într-un dosar pe care
îl soluționa, inculpatul a formulat o sesizare penală împotriva procurorului care a întocmit
rechizitoriul şi împotriva celuilalt membru al completului, s-a comportat ca un avocat de facto al
respectivului inculpat, adresând organelor de anchetă diferite memorii și cereri într-un dosar
penal deschis separat de cel pe care îl judeca, solicitând informații legate de dosar, reunirea unor
cauze penale și formulând plângeri împotriva actelor procurorului;
      - într-o situație, deși Secția pentru judecători aplicase o sancțiune, Înalta Curte de Casație
și Justiție a invalidat soluția și a respins acțiunea disciplinară.
      c) în anul 2023 (mare parte din acţiuni fiind începute în perioada mandatului Consiliului
anterior), Inspecţia Judiciară a exercitat un număr de 32 acţiuni disciplinare:
      - 11 au avut ca obiect amânări de pronunțare excesive;


    Tel: (+40)21-311.69.02                   Website: www.csm1909.ro                           Calea Plevnei nr. 141B, sector 6,
    Fax: (+40)21-311.69.01                   Email: secretar_general@csm1909.ro                cod poștal 060011
 Număr de înregistrare în registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal 2359                 Pagina 50 din 76
      - 5 au avut ca obiect neredactări în termen;
      - în 5 dintre dosare, Secţia de judecători a dispus respingerea acţiunii disciplinare;
      - 2 acțiuni au fost respinse, iar în 8 dintre dosare a fost dispusă sancţiunea
„avertismentului”;
      - în 3 cazuri, deși Secția pentru judecători aplicase o sancțiune, Înalta Curte de Casație și
Justiție a invalidat soluția și a respins acțiunea disciplinară.

      70. În perioada de referinţă nu au existat acţiuni ajunse pe rolul Secţiei de judecători a
Consiliului Superior al Magistraturii vizând libertatea de exprimare a judecătorilor.
      Cu titlu prealabil, trebuie precizat că prin Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor
și procurorilor a fost abrogată abaterea disciplinară prevăzută de dispozițiile art. 99 lit. a) din
Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, abatere care viza
„manifestările care aduc atingere onoarei sau probității profesionale ori prestigiului justiției,
săvârșite în exercitarea sau în afara exercitării atribuțiilor de serviciu”. În consecință, după intrarea
în vigoare a Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor (16.12.2022) pe rolul
Secției pentru judecători în materie disciplinară nu au mai fost înregistrare acțiuni disciplinare
care să pună în discuție, în mod real, libertatea de exprimare a judecătorilor.
      Totodată, în perioada 2023-2026 au fost identificate 3 situații punctuale (o acțiune
disciplinară și două sesizări privind nerespectarea normelor Codului deontologic al judecătorilor
și procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr.
328/24.08.2005), care au vizat comportamente ale unor judecători față de ceilalți colegi, respectiv
față de alți participanți la actul de justiție, apreciate ca fiind neadecvate din perspectiva
obligațiilor specifice statutului deținut. Aceste comportamente s-au concretizat în discuții
neprincipiale, afirmații ironice, tendențioase cu valențe jignitoare și nu au vizat, în mod real,
aspecte privind libertatea de exprimare al magistraților.
      Cu titlu de exemplu, relevante sunt următoarele afirmații ale unuia dintre judecătorii vizați
de verificările deontologice, afirmații denigratoare la adresa unei categorii socio-profesionale:
”98% (am luat o marjă de 2%, de bun simț) din contribuabilii liber profesioniști (inclusiv avocați),
comerț, agricultură etc. fac evaziune. Zic să nu mai faceți evaziune dacă statul nu are. Eu nu mai
tolerez opinii de la "micii evazioniști". Mic cu mic se face mare.” Totodată, același judecător
folosește expresii cu caracter vulgar, de genul ”se umplu de secreții unii vorbind despre justiție,
dar care nu îşi plătesc amenzile de circulație”.

     71. Pe site-ul Inspecției Judiciare sunt descrise faptele pentru fiecare acţiune disciplinară
exercitată (https://inspectiajudiciara.ro/page/Actiuni-disciplinare).

     72. În condiţiile statistice de mai sus şi ţinând seama de descrierea faptelor cercetate,
rămâne de stabilit dacă poate fi acceptată ideea fundamentării unei „vânători” de judecători, a
unor acţiuni sistematice, abuzive, pentru reducerea la tăcere a judecătorilor „incomozi”.


    Tel: (+40)21-311.69.02                   Website: www.csm1909.ro                           Calea Plevnei nr. 141B, sector 6,
    Fax: (+40)21-311.69.01                   Email: secretar_general@csm1909.ro                cod poștal 060011
 Număr de înregistrare în registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal 2359                 Pagina 51 din 76
      I. DEMERSURILE PRIM-MINISTRULUI

      73. În paralel, Prim-Ministrul României a constituit un grup de lucru la nivelul Guvernului
pentru         a        analiza       necesitatea        modificării       statutului      magistraţilor
(https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/305676).
      Deşi legea prevede că în cazul intenţiei de modificare a legilor din domeniul justiţiei se poate
crea un grup de lucru la nivelul Ministerului Justiţiei, acest lucru nu s-a întâmplat, fiind evitată
procedura normală de analiză şi redactare a actelor normative de acest tip, cel mai probabil
pentru că ministrul justiţiei nu era membru al acelor partide politice din coaliţia de guvernare din
care face parte Prim-ministrul.
      Prim-ministrul a invitat să facă parte din acest grup de lucru mai multe ONG-uri agreate, care
fuseseră extrem de active împotriva judecătorilor (Declic, Funky Citizens -
https://www.facebook.com/share/p/1APA6zpdYR/), fiind parte în campaniile de denigrare legate
de pensii şi, ulterior, militanţi activi în organizarea de mitinguri de protest împotriva judecătorilor,
împotriva preşedintelui Curţii Supreme, împotriva membrilor Consiliului Superior al Magistraturii
şi împotriva modului de interpretare a legii de către Înalta Curte de Casație și Justiție în cauze
penale. De asemenea, a fost invitată să participe la lucrări asociația Expert Forum
(https://www.facebook.com/ExpertForum), al cărei director executiv, Laura Ștefan, este membru
al Comisiei de vetting pentru procurori din Republica Moldova.
      Din partea Guvernului au fost desemnați să conducă grupul de lucru
(https://www.facebook.com/share/p/1BZJbSXeSF/?mibextid=wwXIfr) Andrei Răzvan Lupu
(REPER, fost USR) și Oana Alexandra Cambera (REPER, fost USR).
      De asemenea, la grupul de lucru au fost invitate să participe doar o parte a asociațiilor
profesionale, chiar dacă sunt active mai multe astfel de asociații, care nu au fost invitate, în primă
fază, şi care se exprimaseră public că nu sunt de acord cu modificarea legilor justiţiei (Asociația
Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului, Next Judex, Asociația Judecătorilor din Galați).
      Criteriile de selecţie şi invitaţie au fost netrasparente, nefiind înţeles de ce unele au fost
invitate, iar altele nu.
      Dintre cele invitate:
      a) au exprimat public că nu sunt de acord cu demersul de modificare a legilor justiției, în
condiţiile propuse de acest comitet:
      - o asociație de procurori (Asociația Procurorilor din România)
      - două asociații ale judecătorilor (Asociația Magistraților din România, Uniunea Națională
a Judecătorilor din România)
      b) au exprimat public că sunt de acord cu demersul de modificare a legilor justiției:
      - două asociații profesionale ale procurorilor (Asociația Mișcarea pentru Apărarea
Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție)
      - o asociație a judecătorilor (Asociația Forumul Judecătorilor din România).


    Tel: (+40)21-311.69.02                   Website: www.csm1909.ro                           Calea Plevnei nr. 141B, sector 6,
    Fax: (+40)21-311.69.01                   Email: secretar_general@csm1909.ro                cod poștal 060011
 Număr de înregistrare în registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal 2359                 Pagina 52 din 76
      74. Acest grup de lucru reprezintă o faţadă, o justificare, pentru o execuţie a autorităţii
judecătoreşti de către puterea executivă, prin modificarea regulilor de organizare a profesiei
(legilor justiţiei), în vederea impunerii unor persoane agreate de conducerea politică în funcţiile
de auto-guvernare ale sistemului judiciar.
      De altfel, constituirea respectivului Comitet a fost contestată în instanţă, iar din datele
existente public rezultă că printre alte motive, s-a invocat şi faptul că:
      - prim-ministrul nu are competenţa legală de a acapara atribuţiile ministrului justiţiei şi de
a constitui colective de redactare a unor acte normative în domeniul justiţiei;
      - nu este stabilită o procedură de selectare a participanţilor la lucrările respectivului
Comitet, astfel că nu se ştie cum sunt selectate ONG-urile care participă, pe ce criterii şi ce
competenţe au să propună modificări ale legilor justiţiei.

     75. Din modul de constituire al acestui Comitet rezultă că el este conceput pentru a servi
unor modificări legislative punctuale, interesate, fie individual, fie politic, iar nu nevoii de
îmbunătăţire a modului de funcţionare a sistemului judiciar.

      76. Astfel, unele dintre propunerile de modificare a legilor sunt făcute în mod interesat. Spre
exemplu, s-a propus ca:
      a) alegerea membrilor CSM să fie făcută de către toţi judecătorii, indiferent de gradul de
jurisdicţie:
      - propunerea este formulată de o asociație profesională (Asociaţia Forumul Judecătorilor
din România) ai cărei membri au candidat la ultimele 2 consilii judiciare (2016, 2022) şi nu au fost
aleşi niciodată de colegii lor de pe palierul de jurisdicției la care au participat, astfel că au propus
ei înşişi o regulă nouă despre care cred că îi va favoriza.
      - în prezent, votul se desfășoară pe fiecare grad de jurisdicție, pentru a păstra
reprezentativitatea stabilită în Constituţie, componența Consiliului fiind indicată pentru fiecare
grad de jurisdicție (2 membri de la judecătorii, 2 de la tribunale, 3 de la curţi de apel, 2 de la Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie)
      - propunerea formulată, care presupune că orice judecător va vota pentru toţi membrii
Consiliului, indiferent de gradul de jurisdicție la care candidează, va conduce la realitatea că
judecătorii de la judecătorie, abia intrați în profesie, începători sau stagiari, vor decide practic o
mare parte din componența Consiliului pentru simplul fapt că sunt mai numeroși (2214 de
judecători la judecătorii din totalul de 4512); în sens contrar, judecătorii de la Înalta Curte de
Casație și Justiție nu vor avea niciun cuvânt de spus cu privire la cei care candidează de la orice
nivel de jurisdicție, incluzând și pe cel al instanței supreme, întrucât judecătorii instanţei supreme
sunt doar 112.
      b) politizarea modalității de numire a preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în
prezent acesta fiind desemnat de Consiliul Superior al Magistraturii – Secţia de judecători;


    Tel: (+40)21-311.69.02                   Website: www.csm1909.ro                           Calea Plevnei nr. 141B, sector 6,
    Fax: (+40)21-311.69.01                   Email: secretar_general@csm1909.ro                cod poștal 060011
 Număr de înregistrare în registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal 2359                 Pagina 53 din 76
      c) schimbarea procedurii de numire pentru funcțiile de conducere din marile parchete
(Parchet General, DNA, DIICOT) astfel încât cuvântul final să îl aibă președintele; în prezent,
președintele primeşte propunerea de la Ministrul Justiţiei şi poate refuza numirea persoanei
propuse o singură dată;
      d) mutarea atribuțiilor de a organiza concursul şi de a numi judecători la Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie, de la Secţia pentru judecători la Plenul Consiliului, astfel încât Secţia pentru
procurori să fie implicată în procesul de promovare a judecătorilor la Instanţa Supremă. Această
propunere a fost confirmată şi de unul dintre membrii Secţiei de procurori ai actualului Consiliu,
domnul Claudiu Sandu;
      Propunerea este absurdă, însă chiar şi aşa, intenţia celor care au propus amendamentul, ca
procurorii să controleze procesul decizional al judecătorilor, se observă cu mai multă evidenţă,
având în vedere că aceştia nu au fost preocupați ca Secţia de judecători să fie implicată, în mod
similar, în numirea funcțiilor de conducere din parchete, precum şi a procurorilor care
promovează la Parchetul General.
      e) reîncadrarea judecătorilor pensionați să se facă pe bază de cerere, Secţia de judecători
nefiind implicată deloc în acest proces, de natură să profite, în mod evident, multor judecători şi
procurori pensionați şi care, fie au apărut în filmul Recorder, fie au avut atitudini publice de critică
a sistemului de justiţie din prezent.
      f) revenirea competenței de anchetare a infracţiunilor săvârșite de magistraţi la Direcţia
Naţională Anticorupţie; de ce o astfel de măsură nu este oportună rezultă din datele prezentate
la pct. „L. CONTEXT MAI LARG” (mai jos), argumentele fiind cunoscute şi acceptate de Comisia
Europeană în 2022, atunci când au fost analizate prevederile legilor actuale ale justiţiei,
confirmate ulterior prin Rapoartele Rule of Law.

     77. Alte propuneri făcute în cadrul Comitetului Prim-ministrului sunt pur şi simplu absurde
şi denotă faptul că cei care le-au făcut nu au nicio legătură cu activitatea de judecată şi cu
organizarea administrativă a instanţelor.
     Un singur astfel de exemplu este sugestiv:
     - derivând din naraţiunea filmului Recorder, se propune ca regulă, ideea continuităţii
completului de judecată;
     - o astfel de idee există, indubitabil, şi în legislaţia actuală;
     - propunerea vizează însă menţinerea continuității completului de judecată până la
rămânerea definitivă a hotărârii; acest lucru înseamnă că judecătorul de la fond trebuie să rămână
în acelaşi complet de judecată chiar dacă soluţia a fost dată la acest nivel şi dosarul se află la
instanţa superioară;

      78. Decizia Prim-ministrului nr.574/2025 privind înființarea comitetului constituit pentru
legile justiției a fost contestată în instanță, iar la data de 25 martie 2026, Înalta Curte de Casație
și Justiție a suspendat-o provizoriu, până la soluționarea fondului cauzei


    Tel: (+40)21-311.69.02                   Website: www.csm1909.ro                           Calea Plevnei nr. 141B, sector 6,
    Fax: (+40)21-311.69.01                   Email: secretar_general@csm1909.ro                cod poștal 060011
 Număr de înregistrare în registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal 2359                 Pagina 54 din 76
(https://www.iccj.ro/2026/03/25/comunicat-privind-suspendarea-deciziei-nr-574-2025-emise-
de-prim-ministrul-ilie-bolojan-privind-infiintarea-comitetului-constituit-pentru-legile-justitiei/).

     79. În acest context, imediat după soluţia de suspendare, unul din partidele din coaliția de
guvernare aflat în sfera de autoritate a Prim-Ministrului – Uniunea Salvați România - a preluat
aspecte discutate la Comitetul a cărui activitate a fost suspendată şi a inițiat nu mai puțin de 13
propuneri legislative cu impact grav asupra independenței justiției și bunei funcționări a statului
de drept.

      80. Cu titlu exemplificativ, evidențiem câteva propuneri care ar afecta grav funcționarea
autorității judecătorești:
      - prin una dintre inițiativele legislative ce vizează modificarea și completarea Legii nr.
305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, se urmărește stabilirea unui mecanism care
favorizează exercitarea unui control politic asupra persoanelor care ocupă funcții de conducere
în cadrul Inspecției Judiciare și, implicit, introducerea unei forme de presiune asupra
judecătorilor și procurorilor vizați de procedurile disciplinare. În concret, se prevede numirea în
comisia de concurs a unor persoane din afara sistemului judiciar, aflate sub influența factorului
politic, iar această abordare culminează prin introducerea etapei procedurale a audierii
candidaților în fața comisiilor juridice reunite ale Camerei Deputaților și Senatului.
      - printr-o altă inițiativă legislativă se propune conferirea de atribuții decisive
Președintelui României și ministrului justiției în procedura de numire în funcțiile de conducere
de la Înalta Curte de Casație și Justiție. În concret, se propune ca Președintele României, la
propunerea ministrului justiției, să dispună numirea în aceste funcții de conducere sau să poată
refuza numirea în aceste funcții. Or, prin conferirea de atribuții unor reprezentanți ai puterii
executive sunt încălcate atât competența constituțională a Consiliului Superior al Magistraturii,
cât și obligativitatea deciziilor Curții Constituționale.
      - un alt demers legislativ cu potențial major de a afecta independența justiției îl reprezintă
propunerea de revenire la competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie de a efectua urmărirea
penală în cauzele privind judecătorii și procurorii care au ca obiect infracţiunile prevăzute de
Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancţionarea faptelor de corupţie. Din
această perspectivă, în perioada recentă în care a efectuat urmărirea penală față de judecători și
procurori, în activitatea Direcției Naționale Anticorupție s-au constatat abuzuri grave
materializate într-o veritabilă practică a cercetărilor penale față de judecători, inclusiv pentru
soluțiile pronunțate de aceștia. Un raport amplu elaborat de Inspecția Judiciară și aprobat de
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii prin Hotărârea nr. 225/2019 ilustrează o situație
inacceptabilă în care mai mult de 1900 de judecători au constituit subiectul unor cercetări penale.
În condițiile în care în majoritatea covârșitoare a situațiilor au fost dispuse soluţii de neurmărire
penală, după trecerea unor perioade de timp semnificative și chiar înainte de preluarea
competenței de efectuare a urmării penale de către o altă structură specializată, este evident


    Tel: (+40)21-311.69.02                   Website: www.csm1909.ro                           Calea Plevnei nr. 141B, sector 6,
    Fax: (+40)21-311.69.01                   Email: secretar_general@csm1909.ro                cod poștal 060011
 Număr de înregistrare în registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal 2359                 Pagina 55 din 76
faptul că aceste cercetări au constituit în cele mai multe cazuri o formă de presiune nu doar asupra
magistraților vizați, ci și asupra întregului corp profesional al judecătorilor.
      - o altă propunere inacceptabilă vizează procedura de alegere a membrilor Consiliului
Superior al Magistraturii, inițiatorii susținând instituirea unui „scrutin universal în interiorul
magistraturii”, respectiv reglementarea unei proceduri de alegere a membrilor Consiliului de
către toți magistrații. O astfel de soluție normativă elimină caracterul reprezentativ al mandatului
membrilor Consiliului Superior al Magistraturii. Dacă toți magistrații ar vota pentru alegerea
tuturor membrilor aleși ai Consiliului, s-ar ajunge în situația ca toată componența Consiliului
Superior al Magistraturii să fie decisă de judecătorii de la judecătorii (primul grad de jurisdicție),
respectiv procurorii de la parchetele de pe lângă judecătorii, dată fiind ponderea majoritară a
acestora în rândul magistraților români. Practic, voturile exprimate de judecătorii și procurorii de
la instanțele și parchetele superioare vor rămâne fără niciun fel de relevanță.
      - în dorința de a destabiliza Consiliul Superior al Magistraturii, perceput ca o instituție
incomodă de către factorul politic, inițiatorii propun interzicerea detașării judecătorilor și
procurorilor la această autoritate, în condițiile în care este bine-cunoscut faptul că funcționarea
Consiliului este dependentă de expertiza acestor judecători și procurori. Eliminarea Consiliului
Superior al Magistraturii din lista instituțiilor și autorităților la care judecătorii și procurorii pot fi
detașați reprezintă nu doar o măsură arbitrară, ci și o confirmare a faptului că soluțiile propuse
sunt fundamentate pe resorturi neexprimate în mod explicit, dar evidente în economia inițiativei
legislative. Se propune interdicția detașării magistraților la Consiliul Superior al Magistraturii,
instituție care face parte din autoritatea judecătorească, în timp ce detașarea acestora la
Ministerul Justiției este în continuare permisă.
      - în același timp, eliminarea posibilității de prelungire a delegării judecătorilor și
procurorilor reprezintă o măsură vădit nejustificată, disproporționată și cu efect destabilizator
pentru instanțe și parchete, ignorând realitățile obiective ale funcționării sistemului judiciar și
durata, adesea îndelungată, a procedurilor de ocupare definitivă a posturilor.
      - nu trebuie omis nici faptul că și alte partide politice au inițiat propuneri legislative care
afectează independența justiției. De exemplu, Alianța pentru Unirea Românilor a inițiat
Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2022 privind statutul
judecătorilor şi procurorilor, prin care se urmărește redefinirea noţiunii de eroare judiciară,
precum și a celor de rea-credinţă și gravă neglijenţă, prin menţionarea explicită și a nerespectării
deciziilor Curţii Constituţionale a României ori a deciziilor pronunţate de Înalta Curte de Casaţie și
Justiţie în soluţionarea recursurilor în interesul legii, dar și propunerea de reglementare a
abaterii disciplinare cu acest conţinut. Aceasta este, însă, în contradicţie atât cu exigenţele
impuse de Curtea Constituţională, cât și cu cele care rezultă din jurisprudenţa europeană, instanța
de contencios constituțional și Curtea de Justiție a Uniunii Europene pronunânțându-se deja cu
privire la aceste aspecte.
      - cu încălcarea dispoziţiilor art. 52 alin. (3) teza a II-a şi ale art. 124 alin. (3) din Constituţia
României, se propunea instituirea unui caracter obligatoriu al introducerii acţiunii în regres


    Tel: (+40)21-311.69.02                   Website: www.csm1909.ro                           Calea Plevnei nr. 141B, sector 6,
    Fax: (+40)21-311.69.01                   Email: secretar_general@csm1909.ro                cod poștal 060011
 Număr de înregistrare în registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal 2359                 Pagina 56 din 76
împotriva magistraților, fără a mai fi condiţionată de constatarea prealabilă a secţiei
corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, în sensul că eroarea judiciară este
urmarea exercitării funcţiei de către judecător sau procuror cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.


      J. CHESTIONAR CSM CĂTRE JUDECĂTORI

      81. În urma filmului Recorder și a acuzațiilor mediului politic și ale presei afiliate, care
includeau, printre altele, faptul că judecătorilor le-ar fi frică să vorbească despre „corupţie şi
abuzuri sistemice”, Consiliul Superior al Magistraturii a organizat o consultare a judecătorilor
constând în întrebări legate în special de percepția personală a fiecăruia, dacă au experimentat
situaţii similare celor descrise în filmul Recorder, precum şi legate de alte probleme ale sistemului
de justiţie.

      82. Chestionarul a inclus un număr de 20 de întrebări, dintre care 17 au permis răspunsuri
care pot fi centralizate automat, în timp ce pentru 3 întrebări au permis răspunsuri deschise (text
liber).

      83. Chestionarul a fost adresat tuturor judecătorilor în funcție din toate gradele de
jurisdicție și a fost disponibil în perioada 16–21 decembrie 2025, participând la procesul de
consultare un număr de 2583 de judecători, ceea ce reprezintă 56,50% din corpul activ al
judecătorilor (total de 4512).
      Consultarea evidențelor Consiliului privind demersuri similare realizate anterior indică faptul
că acest chestionar a înregistrat cel mai ridicat nivel de participare, reprezentând cel mai amplu
demers de acest tip realizat până în prezent (cel mai mare număr de respondenți cu ocazia altor
consultări fiind de 1028, în anul 2018).
      Totodată, raportarea la practicile europene privind gradul (procentul) de participare al
judecătorilor la astfel de demersuri confirmă faptul că acesta poate fi descris ca fiind unul foarte
ridicat. Astfel, în cadrul chestionarului „ENCJ Survey among judges on the Independence of the
Judiciary – 2025”, în cazul României (aflată pe locul 3 în clasamentul respondenţilor) au răspuns
aproximativ 1329 de judecători, reprezentând aproximativ 30% din numărul total.

     84. În ceea ce privește profilul respondenților, din cei 2583 de judecători care au răspuns,
55,9% dintre judecători provin de la judecătorii, 24,8% dintre judecători provin de la tribunale,
16,8% provin de la curți de apel și 2,5% provin de la Înalta Curte de Casație și Justiție.

     85. De asemenea, judecătorii respondenți provin din toate materiile de drept, 63,7%
desfășurându-și activitatea exclusiv în materii non-penale, în timp ce 14,7% soluționează cauze



    Tel: (+40)21-311.69.02                   Website: www.csm1909.ro                           Calea Plevnei nr. 141B, sector 6,
    Fax: (+40)21-311.69.01                   Email: secretar_general@csm1909.ro                cod poștal 060011
 Număr de înregistrare în registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal 2359                 Pagina 57 din 76
exclusiv în materie penală. Totodată, 21,6% dintre judecători judecă atât cauze penale, cât și non-
penale, în special în cadrul instanțelor organizate fără secții distincte.
      Având în vedere că o parte dintre aspectele analizate prin chestionar vizează în mod direct
activitatea în materie penală, ponderea cumulată a judecătorilor care soluționează cauze penale,
respectiv cei care judecă exclusiv în materie penală și cei care soluționează cauze în ambele
materii (36,3%), conferă rezultatelor un grad ridicat de reprezentativitate sub acest aspect.

     86. Detaliile privind metodologia chestionarului completat se regăsesc la următorul link:
https://go.csm1909.ro/metodologie-chestionar-judecatori.

      87. În legătură directă cu contextul prezentat anterior, referitor la campania de denigrare a
sistemului judiciar şi la afirmaţiile din filmul Recorder, rezultatele colectate arată, în esenţă,
următoarele:
      a) În ceea ce privește aspectele referitoare la percepția publică și reacțiile instituționale
privind justiția, 98,2% dintre judecători au răspuns că au resimțit în ultimul an o campanie publică
împotriva justiției,
      b) În ceea ce privește reacțiile publice ale CSM la campania publică de denigrare, 67%
dintre respondenți au indicat acordul față de aceste reacții, 25% au exprimat o poziție neutră, iar
8% au arătat că nu sunt de acord,
      c) În capitolul destinat problemelor vizând schimbarea din completul de judecată, 8,4%
dintre respondenți (192) au arătat că au fost înlocuiți din complet, în timp ce 91,6% (2081) nu au
fost înlocuiți:
      e) dintre cei care au fost înlocuiți, 139 judecători au arătat că măsura a fost dispusă cu
acordul acestora, în timp ce alți 31 judecători au arătat au fost înlocuiți fără acordul acestora.
      f) un număr de 169 judecători au arătat că motivele invocate pentru măsura schimbării de
pe complet au fost legitime/justificate, în timp ce 16 au apreciat în sens contrar.
      g) un singur respondent a apreciat că schimbarea a fost realizată cu scopul de a conduce
la intervenirea prescripției răspunderii penale, în timp ce 159 judecători au răspuns în sens
contrar.
      h) 3 judecători au arătat că au atacat actul administrativ în instanță, în timp ce 71 de
judecători au arătat că nu au formulat o astfel de acțiune.

      88. Chestionarul a vizat şi alte aspecte legate de percepţia cu privire la motivele pentru care
intervine prescripţia răspunderii penale (cine poartă responsabilitatea), precum şi cu privire la
alte probleme ale sistemului de justiţie.

     89. Rezultatele     se        regăsesc     la       pagina       de       internet
https://www.csm1909.ro/ViewFile.ashx?guid=b9044195-e4be-4ff2-be6c-da9ac705d2ea-



    Tel: (+40)21-311.69.02                   Website: www.csm1909.ro                           Calea Plevnei nr. 141B, sector 6,
    Fax: (+40)21-311.69.01                   Email: secretar_general@csm1909.ro                cod poștal 060011
 Număr de înregistrare în registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal 2359                 Pagina 58 din 76
InfoCSM şi au fost înaintate de către Consiliu preşedintelui, cabinetului prim-ministrului şi
ministrului justiţiei.


      K. SONDAJUL ENCJ ÎN RÂNDUL JUDECĂTORILOR PRIVIND INDEPENDENȚA JUSTIȚIEI 2025

      - În 2025, ENCJ a organizat o consultare a sistemelor judiciare din Europa, la chestionarul
pus la dispoziţie răspunzând 1329 de judecători români (https://pgwrk-websitemedia.s3.eu-west-
1.amazonaws.com/production/pwk-web-encj2017-
p/Report%20ENCJ%20Survey%20on%20Independence-compressed_0.pdf).
      - Cu privire la acuzaţiile de corupţie sistemică şi de presiuni asupra judecătorilor, care să le
afecteze independenţa, din respectiva consultare se pot extrage următoarele concluzii:
      - Fig. 1 – 1329 de judecători din România au răspuns la chestionar, situând România pe
locul 3 la număr de respondenți, după Germania și Franța.
      - Fig. 3 – există independență a judecătorilor, în general – 89% DA (83% media europeană)
      - Fig. 4 – există independență personală a judecătorilor – 94% DA (90% media europeană)
      - Fig. 5 – există independență a Consiliului Superior al Magistraturii – 83% DA (70% media
europeană)
      - Fig. 10 – presiune neadecvată asupra judecătorilor – 97% - DELOC (91% media
europeană)
      - Fig. 11 – corupție judiciară – 9% DA (9% media europeană); NU 63% (70% media
europeană); 28% NU ȘTIU (21% media europeană)
      - Fig. 12 – dosarele sunt alocate aleatoriu – 89% DA (80% media europeană)
      - Fig. 18 – sunt judecătorii amenințați prin acțiuni disciplinare – NU 92% (91% media
europeană)
      - Fig. 19 – există presiune din partea președinților instanțelor pentru a pronunța o
anumită soluție – NU 98% (93% media europeană)
      - Fig. 20 – există presiune din partea președinților instanțelor cu privire la respectarea
termenelor de judecată – NU 94% (84% media europeană)
      - Fig. 20 – există presiune din partea președinților instanțelor cu privire la respectarea
cerințelor de eficiență (soluționare a dosarelor) – NU 88% (83% media europeană)
      - Fig. 24 – admitere în magistratură pe alte baze decât abilități și experiență - 3% DA (17%
media europeană)
      - Fig. 25 – promovare la Înalta Curte de Casație și Justiție pe alte baze decât abilități și
experiență - 10% DA (19% media europeană)
      - Fig. 26 – promovarea judecătorilor pe alte baze decât abilități și experiență – 13% DA
(20% media europeană)
      - Fig. 29 – independența este afectată de volumul de muncă – DA 39% (29% media
europeană)


    Tel: (+40)21-311.69.02                   Website: www.csm1909.ro                           Calea Plevnei nr. 141B, sector 6,
    Fax: (+40)21-311.69.01                   Email: secretar_general@csm1909.ro                cod poștal 060011
 Număr de înregistrare în registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal 2359                 Pagina 59 din 76
      - Fig. 35 – corupția este tratată corespunzător de autoritățile judiciare – NU 9% (8% media
europeană); DA 69% (67% media europeană)
      - Fig. 36 – independența judecătorului este respectată de Consiliul Superior al
Magistraturii – DA 82% (media europeană 79%); NU – 8% (9% media europeană)
      - Fig. 36 – independența judecătorului este respectată de președinții de instanțe – DA
89% (82% media europeană); NU – 7% (8% media europeană)
      - Fig. 39 – independența judecătorului este respectată de Înalta Curte de Casație și
Justiție – DA 82% (83% media europeană); NU – 8% (5% media europeană)
      - Fig. 43 – independența judecătorului este respectată de procurori – DA 81% (81% media
europeană); NU – 9% (5% media europeană)
      - Fig. 44 – independența judecătorului este respectată de Guvern – DA 49% (41% media
europeană); NU – 29% (29% media europeană).


      L. CONTEXT MAI LARG

      90. În anul 2019, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat, prin hotărârea nr.
225/15       octombrie       2019,     Raportul       întocmit      de    Inspecția     Judiciară   nr.
5488/IJ/2510/DIJ/1365/DIP/2018
(http://old.csm1909.ro/csm/linkuri/08_01_2020__97031_ro.pdf                                           ;
http://old.csm1909.ro/csm/index.php?cmd=0301&tc=s), care a analizat numărul de cauze
deschise de DNA față de judecători, precum și consecințele acestor cauze asupra independenței
judecătorilor și a sistemului de justiție în ansamblu, în contextul unor dezvăluiri legate de anumite
înţelegeri între serviciile de informaţii şi procurori, pe de o parte, precum şi judecători, pe de altă
parte, încheiate oficial inter-instituţional, în urma cărora au fost formulate acuzaţii de implicare a
serviciilor de informaţii în actul de justiţie, în special prin intimidarea judecătorilor.

      91. Concluziile Raportului Inspecției Judiciare au reținut, printre altele, următoarele:
      „Practicile procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie care au instrumentat cauze cu
judecători în modalitățile mai jos menționate au reprezentat forme de presiune asupra acestora,
cu consecințe directe în ceea ce privește înfăptuirea actului de justiție.
      Astfel, tehnica sesizărilor din oficiu împotriva judecătorilor și cercetarea lor pentru soluțiile
dispuse în cauze este un fapt inacceptabil, de o gravitate fără precedent, care, fără îndoială,
reprezintă un factor de presiune nu doar asupra celor vizați, ci asupra întregului corp profesional
al judecătorilor.
      Suspiciunile asupra modului de lucru al procurorilor din cadrul Direcției Naționale
Anticorupție sunt amplificate și de împrejurarea că dosare care au fost lăsate în nelucrare o
perioadă mare de timp, după ce anterior se dispuseseră în acestea măsuri de supraveghere tehnică



    Tel: (+40)21-311.69.02                   Website: www.csm1909.ro                           Calea Plevnei nr. 141B, sector 6,
    Fax: (+40)21-311.69.01                   Email: secretar_general@csm1909.ro                cod poștal 060011
 Număr de înregistrare în registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal 2359                 Pagina 60 din 76
pe durate semnificative, au fost soluționate în bloc, prin netrimitere în judecată, chiar înainte de
operaționalizarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție.
      O astfel de practică ridică serioase semne de întrebare cu privire la rațiunile care au justificat
menținerea pe rol a unor cauze pe durate de timp de ordinul anilor și determină suspiciuni legitime
în privința constituirii și, în acest mod, a unui factor de presiune asupra activității magistraților și,
finalmente, asupra dreptului părților la un proces echitabil.
      În aceleași coordonate se înscrie practica solicitării de dosare aflate în curs de judecată pe
rolul diferitelor instanțe judecătorești în vederea evaluării măsurilor/soluțiilor pronunțate de
judecători dintr-o posibilă perspectivă penală. În fapt, această manieră de anchetă a reprezentat
o veritabilă intruziune în libertatea de apreciere a judecătorului.”

       92. Din același raport rezultă că la nivelul Structurii Centrale și al structurilor teritoriale ale
Direcției Naționale Anticorupție au fost vizați de cercetări penale peste 1900 de judecători. Cu
titlu de exemplu, raportul arată că au fost cercetaţi:
       - la Înalta Curte de Casație și Justiție - 75 de judecători (din aproximativ 100; dintre
aceștia 9 fiind cercetați la serviciile teritoriale Brașov, Oradea, Constanța),
       - la Curtea de Apel București - 100 de judecători (din circa 218 de judecători)
       - la Curtea de Apel Oradea - 35 de judecători (din circa 40 de judecători),
       - la Curtea de Apel Ploiești - 30 de judecători (din circa 50 de judecători),
       - la Curtea de Apel Brașov - 25 de judecători,
       - la Curtea de Apel Iași - 20 de judecători (din circa 45 de judecători),
       - la Curtea de Apel Constanța - 15 judecători (din circa 40 de judecători),
       - la Curtea de Apel Timișoara - 15 judecători (din circa 60 de judecători),
       - la Tribunalul București - 85 de judecători (din circa 200 de judecători)
       - la Tribunalul Argeș - 25 de judecători (din circa 40 de judecători),
       - la Tribunalul Bihor - 30 de judecători (din circa 40 de judecători),
       - la Tribunalul Dolj - 25 de judecători (din peste 70 de judecători).

     93. În acest cadru, activitatea de investigare a magistraţilor a fost reorganizată, fiind creată
o nouă entitate responsabilă pentru astfel de investigaţii, respectiv un mecanism specializat de
investigare a magistraților, exercitat prin procurori la nivel central, cât și prin parchetele de pe
lângă curțile de apel.

      94. Astfel, în primii ani ai funcționării structurii respective, aceasta a analizat cele
aproximativ 2000 de dosare deschise împotriva judecătorilor (dintr-un total de aproximativ 4600
la acel moment), și care au putut constitui baza unor presiuni asupra acestora, de natură a afecta
actul de justiție și de a pune în pericol statul de drept.
      Acest lucru a fost necesar întrucât, așa cum s-a reținut în hotărârea amintită, practica
sesizărilor din oficiu ale procurorilor DNA împotriva judecătorilor și cercetarea lor pentru


    Tel: (+40)21-311.69.02                   Website: www.csm1909.ro                           Calea Plevnei nr. 141B, sector 6,
    Fax: (+40)21-311.69.01                   Email: secretar_general@csm1909.ro                cod poștal 060011
 Număr de înregistrare în registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal 2359                 Pagina 61 din 76
soluțiile dispuse în cauze au reprezentat fapte inacceptabile, de o gravitate fără precedent, care
au reprezentat un factor de presiune nu doar asupra celor vizați, ci asupra întregului corp
profesional al judecătorilor, punând la îndoială independența întregului sistem judecătoresc și
afectând statul de drept și funcționarea democratică a României.

      95. Comisia Europeană a acceptat această primă fază a activității structurii de investigare a
infracţiunilor comise de magistraţi, care s-a concentrat pe închiderea dosarelor de urmărire
penală a judecătorilor, deschise nejustificat. Acest lucru rezultă din:
      - Raportul Rule of Law din 2023 (pentru anul 2022) – pag. 8, unde s-a reținut că procurorii
desemnați se ocupă în continuare de un număr semnificativ de cauze nesoluționate reatribuite
din fosta structură și că procurorii desemnați acordă prioritate cauzelor vădit nefondate care
pot fi închise fără sesizare;
      - Raportul Rule of Law din 2024 (pentru anul 2023) – pag. 17 unde s-a reținut că procurorii
desemnați se ocupă de un număr semnificativ de cauze nesoluționate, în special la nivel local.

      96. În prezent, investigarea infracţiunilor comise de magistraţi se află în următorii parametri
de funcționare:
      - în 2026 a fost solicitată şi admisă propunerea de arestare preventivă pentru doi
procurori,        dosarul     respectiv     aflându-se      în   continuare      în   instrumentare
(https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/justitie/cei-doi-procurori-din-constanta-acuzati-de-
coruptie-raman-in-arest-decizia-luata-abia-dupa-formarea-unui-complet-de-divergenta-
3792185);
      - în 2024 au fost declanșate 6 puneri sub acuzare (Raport Rule of Law Romania – 2025,
pag. 10);
      - în 2023 au fost emise 2 puneri sub acuzare (Raport Rule of Law Romania – 2024, pag.
18), şi s-a finalizat investigația preliminară pentru 1 caz (Raport Rule of Law Romania – 2024, pag.
18), în continuare realizându-se şi analiza și închiderea celor 2000 de dosare deschise
judecătorilor de către DNA (concluziile hotărâri Plenului CSM nr. 225/15 octombrie 2019 și Raport
Rule of Law Romania – 2024, pag. 18);
      - în 2022 procurorii desemnați s-au ocupat în continuare de un număr semnificativ de
cauze nesoluționate reatribuite din fosta structură, cu acordarea priorității cauzelor vădit
nefondate care pot fi închise fără sesizare (Raport Rule of Law Romania – 2023, pag. 8).

      97. Cifrele din 2023 și 2024 nu sunt cu mult diferite în raport cu condamnările înregistrate
de dosarele întocmite de DNA anterior anului 2021 (2021 - 1 judecător ; 2020 - 2 judecători ; 2019
- 5 judecători; 2018 - 4 judecători; 2017 - 6 judecători; 2016 - 9 judecători; 2015 - 7 judecători;
2014 - 7 judecători; 2013 - 5 judecători), cu precizarea că activitatea procurorilor din aceste
structuri a fost concentrată pe analiza şi închiderea dosarelor deschise nejustificat judecătorilor
de către DNA.


    Tel: (+40)21-311.69.02                   Website: www.csm1909.ro                           Calea Plevnei nr. 141B, sector 6,
    Fax: (+40)21-311.69.01                   Email: secretar_general@csm1909.ro                cod poștal 060011
 Număr de înregistrare în registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal 2359                 Pagina 62 din 76
     98. Din datele oficiale prezentate anterior, rezultă cu claritate că un număr de aproape 2000
de cercetări penale deschise pentru aproape 2000 de judecători şi soldate cu condamnările
arătate mai sus (cel mai mare număr fiind 9 în anul 2016) nu se justifică nici statistic şi nici ca
tehnică de urmărire penală, alimentând astfel ideea că o parte din condamnări au putut fi
obţinute prin metode de presiune exercitate asupra judecătorilor care pronunţau soluţii de
achitare.


   M. REFUZUL PRIM-MINISTRULUI DE A DEBLOCA CONCURSURILE DE RECRUTARE A
MAGISTRAŢILOR

     99. Încă din anul 2023, data preluării mandatului Consiliului Superior al Magistraturii,
sistemul de justiţie s-a confruntat cu un deficit major de resurse umane.
     În prezent, potrivit calculelor Consiliului, prezentate public, există un deficit de aproximativ
800 de judecători şi de aproximativ 6000 de grefieri.

      100.    Începând cu anul 2024, examenele de recrutare în magistratură pentru candidaţii
cu 5 ani vechime în profesii juridice au fost blocate de Guvern prin intermediul OUG nr. 115/2023,
măsura fiind prelungită în anul 2025 prin OUG nr. 156/2024, iar în anul 2026 prin Legea nr.
141/2025.

      101.     Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat Guvernului în 7 rânduri, inclusiv public,
să instituie o excepţie pentru sistemul de justiţie, aşa cum a procedat în cazul sistemului medical
şi în cazul sistemului de educaţie, astfel încât să se poată organiza examen de admitere
(https://www.csm1909.ro/PageDetails.aspx?FolderId=12746;
https://www.csm1909.ro/PageDetails.aspx?FolderId=12728;
https://www.csm1909.ro/PageDetails.aspx?FolderId=12678).

      102.    Guvernul a răspuns abia în şedinţa de Guvern din data de 16 aprilie 2026
(https://www.just.ro/ministerul-justitiei-masuri-urgente-pentru-eficientizarea-justitiei-16-
aprilie-2026), permiţând în teorie organizarea de examene, dar instituind o procedură prin care
obliga Consiliul să facă o cerere prin care să justifice necesitatea, păstrându-şi în acelaşi timp
atributul de a decide asupra organizării examenului.

    103.     Deşi Consiliul a făcut respectiva cerere de mai bine de o lună (Memorandum),
Guvernul nu a dat răspuns acesteia.




    Tel: (+40)21-311.69.02                   Website: www.csm1909.ro                           Calea Plevnei nr. 141B, sector 6,
    Fax: (+40)21-311.69.01                   Email: secretar_general@csm1909.ro                cod poștal 060011
 Număr de înregistrare în registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal 2359                 Pagina 63 din 76
     104.    Inactivitatea Guvernului este explicabilă doar prin rea-intenţie, în condiţiile în care
nu sunt necesare fonduri pentru organizarea examenului, finanţarea salariilor magistraţilor care
urmează să fie recrutaţi existând deja în bugetul de salarii aprobat la începutul anului, iar
finanţarea examenului se realizează din taxele participanţilor.

      105.      Consecinţa lipsei posibilităţii legale de a organiza examenul de recrutare pentru
candidaţii cu 5 ani vechime în profesii juridice a condus, alături de alte cauze, la imposibilitatea
funcţionării în fapt a două judecătorii, respectiv Judecătoria Urziceni şi Judecătoria Strehaia, din
lipsa numărului de judecători necesar pentru a asigura activitatea de judecată.
      În consecinţă, la data de 19 mai 2026, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a luat act
de această realitate şi a hotărât înaintarea către Ministerul Justiţiei a solicitărilor de rearondare
temporară a localităţilor din circumscripţia:
      – Judecătoriei Urziceni, până la desfiinţarea acestei instanţe;
      – Judecătoriei Strehaia, până la desfiinţarea acestei instanţe;
      În acelaşi timp, a hotărât sesizarea Ministerului Justiției:
      – în vederea formulării propunerii de modificare a Hotărârii Guvernului de stabilire a
localităților care fac parte din circumscripțiile judecătoriilor.
      – în vederea demarării procedurii de desfiinţare a Judecătoriei Urziceni şi Judecătoriei
Strehaia.                (https://www.csm1909.ro/ViewFile.ashx?guid=8ca4899f-7c28-4bd5-8558-
ad572443b9e7-InfoCSM).
      Motivarea propunerii se regăseşte în hotărârea adoptată cu acea ocazie
(http://old.csm1909.ro/csm/linkuri/29_05_2026__124540_ro.pdf).


      CONCLUZII

      I. CU TITLU PRELIMINAR

      106.     Începând din luna iulie 2025, puterea judecătorească este supusă unui atac fără
precedent din partea puterii politice reprezentate de o parte din partidele aflate în coaliția de
guvernare, prin declanșarea unei operațiuni de decredibilizare, de distrugere a reputației
întregului sistem de justiţie în ansamblul său, de natură să îi afecteze funcționarea, începută prin
denigrare şi insulte individuale la adresa judecătorilor, în special a celor cu înalte funcții de
conducere (președinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, președinți ai Consiliului Superior al
Magistraturii, membrii ai Consiliului, președinți ai unor instanţe sau chiar judecători fără funcții
de conducere), accentuate prin propagarea de neadevăruri legate de sistemul de pensionare al
magistraților, urmat apoi de amplificarea unei campanii prin acuze de „corupție şi abuzuri
sistemice”.



    Tel: (+40)21-311.69.02                   Website: www.csm1909.ro                           Calea Plevnei nr. 141B, sector 6,
    Fax: (+40)21-311.69.01                   Email: secretar_general@csm1909.ro                cod poștal 060011
 Număr de înregistrare în registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal 2359                 Pagina 64 din 76
       Aceste lucruri au fost accentuate prin modificări legislative concrete care vizează slăbirea
statutului magistratului, cum ar fi cele care privesc sistemul de pensionare, adoptate deja, precum
şi, în prezent, cele care privesc sistemul de organizare a judecătorilor, pe de o parte, şi sistemul
de salarizare, pe de altă parte.
       La acestea s-au adăugat şi piedici administrative, cum ar fi blocarea de către Prim-Ministru
şi ministrul de finanțe a procedurilor de organizare a recrutării magistraților cu vechime de 5 ani
în profesii juridice, în condiţiile unui deficit de aproximativ 800 de judecători şi 6000 de grefieri,
piedici care conduc la punerea sistemului de justiţie în imposibilitate de funcționare (a se vedea
cazul judecătoriilor Strehaia şi Urziceni).

       107.     Scopul final al acestor operațiuni a fost acela de a crea o stare de neîncredere în
sistemul de justiție, suficientă pentru a fundamenta solicitarea publică pentru modificarea legilor
justiției, în sensul implementării unor idei precum:
       a) schimbarea persoanelor și a modului de desemnare a persoanelor care, în prezent,
ocupă legitim (prin alegeri sau prin concurs/numire) funcții de conducere în sistemul judiciar, în
special în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curți de Casație și Justiție și
parchetelor (Parchet General, Direcția Națională Anticorupție, DIICOT).
       b) încălcarea principiului separării carierelor în special prin:
       - controlul decisiv din partea procurorilor (sub autoritatea MJ), a promovării judecătorilor
la Înalta Curte de Casație și Justiție, prin mutarea acestei atribuții de la Secția pentru judecători la
Plen;
       - posibilitatea procurorilor de a promova direct ca judecători la Înalta Curte de Casație și
Justiție (idee susținută din Consiliul Superior al Magistraturii – secția de procurori, dl. Procuror
Claudiu Sandu, fost vicepreşedinte al Consiliului);
       - mărirea controlului de către procurori asupra carierei judecătorilor, astfel încât să aibă
un cuvânt de spus în stabilirea persoanelor care fac parte din comisiile pentru numirea în funcții
de conducere în sistemul instanțelor;
       c) modificarea regulilor de organizare a instituţiilor fundamentale ale sistemului de justiţie
(vizând în principal funcţiile de conducere ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, calitatea de
membru al Consiliului Superior al Magistraturii, funcţiile din conducere din parchete, funcţiile de
conducere din Inspecţia Judiciară etc.)

      108.    Principiul separării carierelor a fost apreciat pozitiv și confirmat prin avizul Comisiei
de la Veneția (Avizul CDL-AD(2018)017, privind proiectele de modificare a Legii nr. 303/2004, Legii
nr.        304/2004          și        Legii         nr.        317/2004,          §§134-136          -
https://www.venice.coe.int/webforms/documents/default.aspx?pdffile=CDL-
AD%282018%29017-e): „Această transferare a puterilor, menită să separe clar carierele
judecătorilor și ale procurorilor, a fost, potrivit autorităților române, solicitată în 2017 printr-o
rezoluție a judecătorilor din toate instanțele țării, prin președinții lor. Noul mod de luare a


    Tel: (+40)21-311.69.02                   Website: www.csm1909.ro                           Calea Plevnei nr. 141B, sector 6,
    Fax: (+40)21-311.69.01                   Email: secretar_general@csm1909.ro                cod poștal 060011
 Număr de înregistrare în registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal 2359                 Pagina 65 din 76
deciziilor ar conduce la consolidarea independenței judecătorilor, ceea ce nu este pe deplin posibil
atâta timp cât deciziile privind carierele judecătorilor sunt luate și de procurori” ... „Comisia a
reiterat această poziție în Opinia sa din 2014 privind revizuirea Constituției României, referitoare
la propunerea de a încredința secțiunii judecătorilor numirea judecătorilor și de a încredința
secției procurorilor numirea procurorilor”.
      Această optică a Comisiei de la Veneția nu este confirmată doar în privinţa României, ci a
fost confirmată şi în cazul altor state (Avizul CDL-AD(2014)008, §§58-59 și 61 -
https://www.venice.coe.int/webforms/documents/?pdf=CDL-AD(2014)008-e                             sau
https://www.coe.int/en/web/venice-commission/-/cdl-ad-2014-008-e; avizul CDL-AD(2015)022,
§28      -    https://www.venice.coe.int/webforms/documents/?pdf=CDL-AD(2015)022-e               sau
https://www.coe.int/en/web/venice-commission/-/opinion-on-the-draft-act-to-amend-and-
supplement-the-constitution-in-the-field-of-the-judiciary-of-the-republic-of-bulgaria-adopted-
by-the-venice-commission-at-its-104th-plenary-session-venice-23-24-october-2015-1).

     109.     De asemenea, reamintim că legile justiției au fost adoptate în 2022, cu acordul
Comisiei Europene, cu avizul Comisiei de la Veneția, avându-se în minte situația existentă anterior
anului 2019, când exista practica deschiderii unor dosare penale judecătorilor pentru diverse
motive (au existat dosare penale deschise pentru aproape 2000 de judecători din aproximativ
4200 la acel moment), rămânând suspiciunea că aceste dosare penale erau ulterior folosite ca
mijloc de presiune asupra judecătorilor.

      110.     Reamintim că din Concluziile Raportului întocmit de Inspecția Judiciară nr.
5488/IJ/2510/DIJ/1365/DIP/2018               (http://old.csm1909.ro/csm/index.php?cmd=0301&tc=s;
http://old.csm1909.ro/csm/linkuri/08_01_2020__97031_ro.pdf) rezultă că la nivelul Structurii
Centrale și al structurilor teritoriale ale Direcției Naționale Anticorupție au fost vizați de cercetări
penale peste 1900 de judecători, anterior anului 2018.
      Ca exemplu, raportul arată că au fost cercetați:
      - la Înalta Curte de Casație și Justiție - 75 de judecători (din aproximativ 100; dintre
aceștia 9 fiind cercetați la serviciile teritoriale Brașov, Oradea, Constanța),
      - la Curtea de Apel București - 100 de judecători (din circa 218 de judecători)
      - la Curtea de Apel Oradea - 35 de judecători (din circa 40 de judecători),
      - la Curtea de Apel Ploiești - 30 de judecători (din circa 50 de judecători),
      - la Curtea de Apel Brașov - 25 de judecători,
      - la Curtea de Apel Iași - 20 de judecători (din circa 45 de judecători),
      - la Curtea de Apel Constanța - 15 judecători (din circa 40 de judecători),
      - la Curtea de Apel Timișoara - 15 judecători (din circa 60 de judecători),
      - la Tribunalul București - 85 de judecători (din circa 200 de judecători),
      - la Tribunalul Argeș - 25 de judecători (din circa 40 de judecători),
      - la Tribunalul Bihor - 30 de judecători (din circa 40 de judecători),


    Tel: (+40)21-311.69.02                   Website: www.csm1909.ro                           Calea Plevnei nr. 141B, sector 6,
    Fax: (+40)21-311.69.01                   Email: secretar_general@csm1909.ro                cod poștal 060011
 Număr de înregistrare în registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal 2359                 Pagina 66 din 76
      -     la Tribunalul Dolj - 25 de judecători (din peste 70 de judecători).

     111.    O astfel de cercetare în masă a judecătorilor nu poate fi justificată nici statistic, nici
procedural,     iar,    potrivit   Raportului    întocmit     de    Inspecția       Judiciară       nr.
5488/IJ/2510/DIJ/1365/DIP/2018, practica sesizărilor din oficiu ale procurorilor DNA împotriva
judecătorilor și cercetarea lor pentru soluțiile dispuse în cauze au reprezentat fapte
inacceptabile, de o gravitate fără precedent, care au reprezentat un factor de presiune nu doar
asupra celor vizați, ci asupra întregului corp profesional al judecătorilor, punând la îndoială
independența întregului sistem judecătoresc și afectând statul de drept și funcționarea
democratică a României.

      112.     Începând cu luna decembrie 2025, în urma materialului de presă Recorder, retorica
mediului politic s-a axat pe ideea de „corupție și abuzuri sistemice ale justiției”.
      Fără a nega necesitatea unor discuţii pentru corectarea unor disfuncții organizatorice
rezultate din aplicarea legilor justiţiei, totuşi o astfel de retorică bazată pe ideea „corupției şi
abuzurilor sistemice” este absurdă și este contrazisă obiectiv de toate evaluările internaționale la
care România a fost supusă în ultimii 5 ani:
      - Decizia Comisiei (EU) 2023/1786 din 15 Septembrie 2023 de abrogare a Deciziei
2006/928/EC prin care se instituia MCV în care se reţin progresele sistemului de justiţie românesc
în materia organizării, independenţei precum şi a sancţionării şi investigării corupţiei (https://eur-
lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:32023D1786);
      - Raportul Comisiei de la Veneţia cu privire la legile justiţiei, recent adoptate în 2023
(https://www.coe.int/en/web/venice-commission/-/cdl-ad-2022-045-e);
      - procesul de aderare la Spaţiul Schengen – România a aderat în 2024;
      - Raport Rule of Law 2022 (https://commission.europa.eu/document/download/bf52b443-
7a64-4a54-8584-533c866bf902_ro?filename=53_1_194026_coun_chap_romania_ro.pdf);
      - Raport Rule of Law 2023 (https://commission.europa.eu/document/download/da0ccbd8-
ad1a-4876-961e-00ce13ba2f1a_ro?filename=53_1_52630_coun_chap_romania_ro.pdf);
      - Raport Rule of Law 2024 (https://commission.europa.eu/document/download/6abcf25f-
9e2d-46c0-93f0-4eebb0e10224_ro?filename=53_1_58080_coun_chap_romania_ro.pdf);
      - Raport Rule of Law 2025 (https://commission.europa.eu/document/download/fcab6924-
01cf-4514-9f68-3989759718e9_ro?filename=27_2_63962_coun_chap_romania_ro.pdf);
      - procesul de aderare la OCDE, care se află în desfășurare în prezent, însă la nivelul
Consiliului, care este implicat în procedură, nu a fost primit de la experții evaluatori ai OCDE niciun
reproș privind existenţa „corupției şi abuzurilor generalizate” ale sistemului de justiţie. De altfel,
în ceea ce privește procesul de aderare la OCDE, lucrurile au fost clarificate de secretarul general
al acestui organism care, la data de 15 martie 2026, a precizat că intenționează să propună
aderarea României începând cu iunie 2026 (https://agerpres.ro/politic/2026/03/16/cormann-
ocde-intentia-mea-este-sa-transmit-invitatia-ca-romania-sa-adere-la-ocde-in-iunie--1537641).


    Tel: (+40)21-311.69.02                   Website: www.csm1909.ro                           Calea Plevnei nr. 141B, sector 6,
    Fax: (+40)21-311.69.01                   Email: secretar_general@csm1909.ro                cod poștal 060011
 Număr de înregistrare în registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal 2359                 Pagina 67 din 76
Or este evident că acest lucru ar fi imposibil în prezența unei corupții generalizate și sistemice a
sistemului de justiție.
     Aceste aspecte au fost subliniate inclusiv de Consiliul Superior al Magistraturii în poziţii
publice (https://www.csm1909.ro/PageDetails.aspx?FolderId=12648).

      113. În contextul descris mai sus, există preocuparea reală că acțiunile de denigrare şi de
destabilizare a puterii judecătoreşti, precum şi cele vizând slăbirea statutului magistratului
(interzicerea angajărilor unor noi judecători şi grefieri, eliminarea sistemului de pensii şi
diminuarea substanțială a salariilor, intenţia de modificare a regulilor de organizare a profesiei)
fiind făcute de aceleaşi forţe politice care au impus mecanismul devoalat prin Raportul întocmit
de Inspecția Judiciară nr. 5488/IJ/2510/DIJ/1365/DIP/2018 - menţionat mai sus, nu au drept scop
o îmbunătăţire a actului de justiţie, ci o schimbare în forţă a regulilor şi a persoanelor din funcţii
cheie în arhitectura sistemului judiciar (în special la Înalta Curte de Casație și Justiție şi la Secţia
de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii), în vederea întoarcerii la un sistem comparabil
cu cel constatat în Raportul IJ menționat anterior.


      II. REPERE INTERNAŢIONALE

     114. Potrivit Recomandării CM/Rec(2010)12 a Comitetului Miniștrilor al Consiliului
Europei „independența judecătorilor trebuie garantată la cel mai înalt nivel juridic posibil”
(https://search.coe.int/cm?i=09000016805afb78).

      A. CU PRIVIRE LA CAMPANIA DE DENIGRARE

     115. În Avizul nr. 18 din 16 octombrie 2015, Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni
(CCJE) a arătat (par. 52) că „politicienii nu trebuie să recurgă la argumente simpliste sau
demagogice pentru a critica puterea judecătorească în timpul campaniilor politice doar de dragul
argumentării sau pentru a abate atenţia de la propriile lor deficienţe şi nu trebuie atacaţi
judecătorii individual. Politicienii nu trebuie să încurajeze nesupunerea la deciziile judiciare, cu
atât mai puţin violenţa împotriva judecătorilor, după cum s-a întâmplat în unele state membre.
Puterile executivă şi legislativă au obligaţia de a asigura toată protecţia necesară şi adecvată
atunci când funcţiile instanţelor sunt puse în pericol prin atacuri sau intimidări la adresa
membrilor puterii judecătoreşti. Comentariile critice neechilibrate ale politicienilor sunt
iresponsabile şi cauzează o problemă gravă, deoarece pot submina în mod necugetat sau
deliberat încrederea publică în puterea judecătorească”.
     Mai mult, documentul arată în acelaşi paragraf „că în aceste cazuri, puterea judecătorească
trebuie să arate că un astfel de comportament este un atac asupra constituţiei statului
democratic şi un atac asupra legitimităţii unei alte puteri a statului. De asemenea, acel


    Tel: (+40)21-311.69.02                   Website: www.csm1909.ro                           Calea Plevnei nr. 141B, sector 6,
    Fax: (+40)21-311.69.01                   Email: secretar_general@csm1909.ro                cod poștal 060011
 Număr de înregistrare în registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal 2359                 Pagina 68 din 76
comportament             încalcă       şi           standardele         internaţionale”
(https://rm.coe.int/CoERMPublicCommonSearchServices/DisplayDCTMContent?documentId=09
000016805a4c79).

       116. În Declaraţia de la Riga din 2025, Reţeaua Europeană a Consiliilor Judiciare
(https://pgwrk-websitemedia.s3.eu-west-1.amazonaws.com/production/pwk-web-encj2017-
p/Declaration%20of%20Riga%20_final_spell.pdf) a mai arătat că „judecătorii ar trebui să accepte
criticile legitime. Totuși, s-a întâmplat că puterile statului și autoritățile individuale au atacat
public atât judecătorii individuali, cât și sistemul judiciar ca organism. Inevitabil, astfel de atacuri
vor diminua sau distruge încrederea societății în administrarea justiției în ansamblu. Atacarea
judecătorilor pentru îndeplinirea funcțiilor lor judiciare reprezintă o încălcare clară a separării
puterilor în stat” (par. 6).
       Se mai subliniază, în acelaşi document, faptul că „există o tendință tot mai mare a
politicienilor și altora de a influența instituțiile media și de a le folosi ca vehicul pentru a ataca
deciziile instanțelor. Acest lucru pune presiune asupra sistemului judiciar prin dezinformare,
omisiuni în procesul de informare și expunerea țintită a judecătorilor. Această presiune a dus la
amenințări nu doar la adresa reputației judecătorilor, ci și la siguranța lor fizică și psihologică atât
în sala de judecată, cât și în afara ei” (par. 7).
       „Rolul tot mai mic al mass-mediei tradiționale și al jurnalismului de investigație, împreună
cu creșterea rețelelor sociale și a auto-raportării (jurnalism cetăţenesc), crește riscul unor procese
judecate de către mass-media în cazurile care atrag atenția publicului. Monitorizarea acestor
evoluții necesită resurse considerabile. Adesea, poate fi extrem de dificil să identifici și să
contracarezi narațiunile dăunătoare justiției. Astfel de narațiuni vor contribui, desigur, la o
pierdere tot mai mare a încrederii publice” (par. 8).

      117. În Declaraţia cu privire la campania de denigrare a magistraţilor din România, din
data de 13 august 2025, Asociaţia Europeană a Judecătorilor (European Association of Judges -
EAJ) a arătat că „Guvernul României a lansat o campanie publică extrem de agresivă și fără
precedent împotriva sistemului judiciar. Politicienii și oficialii de rang înalt dau vina pe magistrați
– și doar pe judecători și procurori – pentru toate problemele financiare ale țării. Încurajați de
această campanie agresivă, un val de ură împotriva magistraților a fost stârnit în rândul populației
generale. Cu cât Consiliul Suprem al Magistraturii și Asociația Magistraților din România încearcă
mai mult să corecteze dezinformările și falsurile care au fost răspândite, cu atât reacțiile pline de
ură cresc, fără ca nimeni din ramura executivă sau legislativă să ofere un răspuns adecvat, bazat
pe fapte”.
      A mai arătat în acelaşi comunicat că „Justiția trebuie să sublinieze că declarațiile critice
dezechilibrate și intimidarea din partea politicienilor și a altora constituie o problemă serioasă și
reprezintă un atac asupra constituției unui stat democratic, precum și un atac asupra legitimității
unei alte puteri în stat și a încrederii în aceasta. Un astfel de comportament încalcă, de asemenea,


    Tel: (+40)21-311.69.02                   Website: www.csm1909.ro                           Calea Plevnei nr. 141B, sector 6,
    Fax: (+40)21-311.69.01                   Email: secretar_general@csm1909.ro                cod poștal 060011
 Număr de înregistrare în registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal 2359                 Pagina 69 din 76
standardele internaționale” (https://uhs.hr/wp-content/uploads/2025/10/EAJ-Resolution-on-
Romania_Baku-2025.pdf).

      118. În Declaraţia sa din 12 August 2025, Magistrats Européens pour la Démocratie et les
Libertés (MEDEL) „condamnă public campania continuă de denigrare a justiției din România,
relansată în iulie 2025 de partidele aflate la guvernare sub pretextul reducerii deficitului bugetar.
MEDEL avertizează că acest climat de ostilitate politică, condus de oficiali de rang înalt, nu doar
că amenință independența judiciară, ci și erodează încrederea publică în sistemul de justiție și
legitimitatea acestuia, care este o componentă esențială a statului de drept.
      În declarațiile sale anterioare privind România, MEDEL a cerut Guvernului României să
respecte pe deplin independența judiciară și standardele internaționale privind libertatea de
exprimare și critica justiției, așa cum sunt prevăzute în opiniile și recomandările instituțiilor
internaționale”.
      Se mai arată în aceeași declarație că "Campania constantă de demonizare a judecătorilor din
România din ultimii trei ani pune sub semnul întrebării capacitatea lor de a-și îndeplini
independent și corect funcțiile, deoarece aceștia sunt afectați de presiuni nejustificate de a
accepta modificări substanțiale anuale ale statutului lor. Stabilitatea juridică și previzibilitatea nu
pot fi garantate în timp ce Statutul Judecătorilor și Procurorilor este subminat anual.
      Toate acestea au loc în timp ce discursul instigator la ură și denigrarea publică pot încuraja
activ nerespectarea deciziilor instanțelor și pot incita la violență împotriva membrilor sistemului
judiciar, care sunt prezentați ca dușmani publici și principala cauză a constrângerilor bugetare”
(https://medelnet.eu/medel-statement-on-romania/).

       119. În Declaraţia din 22 August 2025 cu privire la situaţia magistraturii din România,
Reţeaua Europeană a Consiliilor Judiciare a arătat că „ENCJ notează, cu mare îngrijorare,
evoluțiile recente privind sistemul judiciar român. ... În primul rând, Consiliul Executiv al ENCJ
observă că (după anularea rezultatelor alegerilor prezidențiale din decembrie 2024) a avut loc o
campanie media fără precedent, ostilă și răspândită, care vizează justiția. Aceasta a atins apogeul
în ultimele luni. Critici frecvente la adresa justiției, în principal de către figuri politice, sunt apoi
repetate și amplificate de diverse instituții media. Sistemul judiciar este prezentat ca fiind
disfuncțional, privilegiat și deconectat de realitatea socială – toate acestea fiind contrare datelor
disponibile în diverse studii UE (CEPEJ, Justice Scoreboard, 2024, 2025 Drug of Law Report) ... ENCJ
consideră că atmosfera creată în prezent în România alimentează o neîncredere nefondată în
justiție din partea societății în ansamblu. De asemenea, poate determina indivizii să acționeze în
legătură cu nemulțumirile personale împotriva oficialilor, inclusiv judecători și procurori. ENCJ a
primit deja rapoarte despre o serie de astfel de incidente. Aceasta nu doar că reprezintă o
amenințare imediată la adresa independenței judiciare, dar creează și o pierdere pe termen
mediu și lung a încrederii în justiție, cu o erodare rezultată a statului de drept."



    Tel: (+40)21-311.69.02                   Website: www.csm1909.ro                           Calea Plevnei nr. 141B, sector 6,
    Fax: (+40)21-311.69.01                   Email: secretar_general@csm1909.ro                cod poștal 060011
 Număr de înregistrare în registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal 2359                 Pagina 70 din 76
      Drept concluzie, ENCJ arată în aceeași declarație că "Situația din România prezintă o
combinație inacceptabilă de atacuri asupra sistemului judiciar, schimbarea legislației relevante
fără consultare adecvată și crearea de incertitudini repetate privind statutul magistraților. Oricare
dintre acestea ar necesita o declarație din partea ENCJ. Luați împreună, în viziunea ENCJ, acești
factori constituie o situație de pericol real pentru statul de drept în România. Prin urmare, ENCJ
face apel la politicienii și mass-media române să susțină sistemul judiciar. Cel puțin, atacurile
nefondate asupra sistemului judiciar și răspândirea dezinformării despre judecători individuali
trebuie             să             înceteze.”             (https://pgwrk-websitemedia.s3.eu-west-
1.amazonaws.com/production/pwk-web-encj2017-
p/RO%20Statement%20final%2022%20August%202025.pdf).

      120. În Declaraţia din 17 decembrie 2025 cu privire la presiunea și intimidarea
judecătorilor prin intermediul mass-media, Reţeaua Europeană a Consiliilor Judiciare a arătat
că „ENCJ notează cu îngrijorare tendințele negative, cum ar fi presiunea asupra judecătorilor și
chiar intimidarea, inclusiv campanii media ostile conduse cu regularitate ale unor actori politici în
mai multe state membre și cu statut de observator ENCJ. Astfel de campanii, cu grade variabile
de intensitate, au fost recent observate în Franța, Ungaria, Moldova și România. Deși în
majoritatea cazurilor aceste activități erau legate de decizii în cazuri de mare profil, în unele au
avut ca scop exercitarea unei presiuni asupra sistemului judiciar în ansamblu. Judecătorii ar trebui
să accepte criticile legitime. Totuși, comentariile negative și ostile au implicații mai largi pentru
sistemul judiciar, deoarece adesea sunt menite să pună presiune pe sistemul judiciar. Aceste
acțiuni țintite reflectă o tendință în creștere care amenință independența judiciară și slăbește
separația puterilor. Ele au un impact de durată asupra imaginii sistemului judiciar, subminând
încrederea societății în justiție și contribuind la erodarea statului de drept. Astfel de acțiuni
afectează și judecătorii individuali, deoarece pot chiar încuraja atacuri fizice asupra lor. Consiliul
Executiv al ENCJ consideră că aceste acțiuni constituie un atac asupra legitimității unei alte puteri
de stat. Acestea vizează în mod expres slăbirea sistemului judiciar și urmărirea influenței și
controlului asupra sistemului judiciar prin critici publice nejustificate la adresa judecătorilor”
(https://pgwrk-websitemedia.s3.eu-west-1.amazonaws.com/production/pwk-web-encj2017-
p/17%2012%202025%20Statement%20of%20the%20ENCJ%20Executive%20Board.pdf).

      B. CU PRIVIRE LA PROTECŢIA FINANCIARĂ A JUDECĂTORILOR

     121.     În cauza C-64/16 Associação Sindical dos Juízes Portugueses, Curtea de Justiție a
Uniunii Europene a statuat că independența judiciară presupune existența unor garanții apte să
protejeze judecătorii împotriva presiunilor externe și a arătat în mod expres că, acordarea unei
remunerații proporționale cu importanța funcțiilor exercitate constituie una dintre garanțiile
inerente independenței judiciare de o importanţa similară cu măsurile de protecţie împotriva
excluderii din magistratură (par. 45)


    Tel: (+40)21-311.69.02                   Website: www.csm1909.ro                           Calea Plevnei nr. 141B, sector 6,
    Fax: (+40)21-311.69.01                   Email: secretar_general@csm1909.ro                cod poștal 060011
 Număr de înregistrare în registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal 2359                 Pagina 71 din 76
      https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:62016CJ0064

      122. În Raportul cu privire la independenţa sistemului judiciar Partea I: Independența
judecătorilor adoptată la cea de-a 82-a sesiune plenară (Veneţia, 12-13 martie 2010), Comisia
de la Veneția consideră că remunerația judecătorilor trebuie să corespundă demnității profesiei
și că o remunerație adecvată este indispensabilă pentru a proteja judecătorii de interferențe
externe nejustificate. Nivelul remunerației ar trebui determinat în lumina condițiilor sociale din
țară și comparativ cu nivelul remunerației funcționarilor publici mai mari. Remunerația ar trebui
să se bazeze pe un standard general și să se bazeze pe criterii obiective și transparente, nu pe o
evaluare a performanței individuale a unui judecător (https://www.coe.int/en/web/venice-
commission/-/report-on-the-independence-of-the-judicial-system-part-i-the-independence-of-
judges-adopted-by-the-venice-commission-at-its-82nd-plenary-session-venice-12-13-march-
2010-1).

      123. În ceea ce priveşte salariile magistraţilor, în Avizul nr. 1 (2001), Consiliul Consultativ
al Judecătorilor Europeni (CCJE) a considerat în acelaşi document „că este în general important
(și mai ales în ceea ce privește noile democrații) să se pregătească prevederi legale specifice care
să garanteze salariile judecătorești împotriva reducerilor și să asigure cel puțin de facto o
prevedere pentru creșteri salariale în concordanță cu costul vieții” (par. 62)
(https://www.icj.org/wp-content/uploads/2014/06/CCJE2001OPI1_en.pdf).

     124. În privinţa pensiilor de serviciu, acelaşi Aviz nr. 1 (2001) al Consiliului Consultativ al
Judecătorilor Europeni (CCJE) se referă la „Carta Europeană privind Statutul Judecătorilor care
conține o recunoaștere ... a importanței plății ... unor pensii adecvate (par. 61).

      125. Potrivit Cartei Europene privind Statutul Judecătorilor, „6.4. Astfel, statutul asigura
judecătorilor care au atins vârsta legală de încetare a funcţiei lor, după exercitarea acestor funcții
cu statut de profesionist pe parcursul unei anumite perioade de timp, plata unei pensii a cărei
nivel să fie cât de apropiat posibil de nivelul ultimei sale remunerări din activitatea jurisdicțională”
(https://www.monitoruljuridic.ro/act/carta-europeana-din-10-iulie-1998-cu-privire-la-statutul-
judecatorului-emitent-consiliul-europei-106139.html).

      126. Recomandarea CM/Rec(2010)12 a Comitetului Miniștrilor din 17 noiembrie 2010
către statele membre cu privire la judecători: independența, eficiența și responsabilitățile
(https://search.coe.int/cm#{%22CoEIdentifier%22:[%2209000016805cde7d%22],%22sort%22:[
%22CoEValidationDate%20Descending%22]}) prevede că „54. Remunerarea judecătorilor trebuie
să fie pe măsura rolului și responsabilităților lor și să aibă un nivel suficient pentru a-i face imuni
la orice presiune menită să influențeze deciziile. Trebuie să existe garanții ... pentru plata unei
pensii pentru limită de vârstă, care ar trebui să fie raportată în mod rezonabil la nivelul de


    Tel: (+40)21-311.69.02                   Website: www.csm1909.ro                           Calea Plevnei nr. 141B, sector 6,
    Fax: (+40)21-311.69.01                   Email: secretar_general@csm1909.ro                cod poștal 060011
 Număr de înregistrare în registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal 2359                 Pagina 72 din 76
remunerare a judecătorilor în exercițiu. Trebuie introduse dispoziții legale specifice care să
instituie o măsură de protecție împotriva unei reduceri a remunerației care ar viza în mod specific
judecătorii.

      127. În ceea ce priveşte garanţiile financiare ale magistraţilor, atât în privinţa pensiilor, cât
şi a salariilor, Magistrats Européens pour la Démocratie et les Libertés (MEDEL) arată în
Declarația din 24 iulie 2024 că „în ciuda acestui cadru clar de principii, securitatea financiară a
judecătorilor în Europa rămâne o problemă critică. În mai multe state membre, remunerația
insuficientă reprezintă o amenințare la adresa independenței justiției. Aceleași îngrijorări trebuie
exprimate în legătură cu țările în care judecătorii nu au un plan de pensii adecvat, proporțional cu
responsabilitățile lor profesionale: la fel ca în cazul remunerației, o pensie adecvată este
esențială pentru a preveni expunerea judecătorilor la riscul unor presiuni nepotrivite sau a unei
influențe necorespunzătoare de situația lor financiară viitoare” (https://medelnet.eu/medel-
statement-on-judicial-independence-and-financial-security/).

      C. CU PRIVIRE LA FINANŢAREA SISTEMULUI JUDICIAR

      128. În ceea ce priveşte finanţarea funcţionării sistemului de justiţie, în raport cu situaţia
concretă a deficitului major de resurse umane (judecători şi grefieri), În Raportul cu privire la
independenţa sistemului judiciar Partea I: Independența judecătorilor adoptată la cea de-a 82-
a sesiune plenară (Veneţia, 12-13 martie 2010) Comisia de la Veneţia a arătat în acelaşi
document că „52. Pentru a menține independența sistemului judiciar pe termen lung și scurt, este
necesar să se ofere resurse adecvate pentru a permite instanțelor și judecătorilor să asigure
punerea în aplicare a standardelor stabilite în articolul 6 din Convenția Europeană a Drepturilor
Omului și în Constituțiile naționale și să-și îndeplinească atribuțiile cu integritatea și eficiența
esențiale pentru promovarea încrederii publice în justiție și statul de drept. Caracterul adecvat al
finanțării ar trebui luat în considerare în contextul larg al tuturor resurselor pe care sistemul
judiciar ar trebui să le dețină pentru a îndeplini aceste cerințe și pentru a merita recunoașterea
ca putere separată a statului. 53. Este datoria statului să asigure resurse financiare adecvate
pentru sistemul judiciar. Chiar și în vremuri de criză, funcționarea corectă și independența
sistemului judiciar nu trebuie puse în pericol. Instanțele nu ar trebui finanțate pe baza deciziilor
discreționare ale organismelor oficiale, ci într-un mod stabil, pe baza unor criterii obiective și
transparente”                  (https://www.coe.int/en/web/venice-commission/-/report-on-the-
independence-of-the-judicial-system-part-i-the-independence-of-judges-adopted-by-the-
venice-commission-at-its-82nd-plenary-session-venice-12-13-march-2010-1).




    Tel: (+40)21-311.69.02                   Website: www.csm1909.ro                           Calea Plevnei nr. 141B, sector 6,
    Fax: (+40)21-311.69.01                   Email: secretar_general@csm1909.ro                cod poștal 060011
 Număr de înregistrare în registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal 2359                 Pagina 73 din 76
   D. CU PRIVIRE LA PROPUNERILE LEGISLATIVE DE MODIFICARE A STATUTULUI
MAGISTRATULUI

      129. În ceea ce priveşte toate propunerile legislative adoptate (în pateria regimului
pensiilor de serviciu) sau în procedură de adoptare (propunerile de modificare a statutului
magistratului, precum şi cele în materie de salarizare), în Declaraţia de la Riga din 2025, Reţeaua
Europeana a Consiliilor Judiciare a identificat, printre alte riscuri la adresa independenţei justiţiei,
„lipsa unei consultări adecvate cu sistemul judiciar în proiectele de lege relevante și
implementarea reformelor fără consimțământul sistemului judiciar” (https://pgwrk-
websitemedia.s3.eu-west-1.amazonaws.com/production/pwk-web-encj2017-
p/Declaration%20of%20Riga%20_final_spell.pdf) - par. 6).

      130. De asemenea, în Declaraţia din 22 August 2025 cu privire la situaţia magistraturii din
România, Reţeaua Europeană a Consiliilor Judiciare a arătat că „ENCJ notează, cu mare
îngrijorare, evoluțiile recente privind sistemul judiciar român. În opinia ENCJ, există trei probleme
separate, fiecare având un efect negativ asupra independenței justiției și a statului de drept: ...
(2) absența oricărei consultări semnificative cu judecătorii cu privire la legislația propusă care
afectează direct sistemul judiciar”.
      În concluzia declaraţiei, ENCJ "solicită Guvernului român să desfășoare o consultare
corespunzătoare cu Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la toate aspectele propuse de
amendamentele legislative, luând în considerare cu atenție opinia magistraturii” (https://pgwrk-
websitemedia.s3.eu-west-1.amazonaws.com/production/pwk-web-encj2017-
p/RO%20Statement%20final%2022%20August%202025.pdf).


      III. CONSECINŢE

      131. În raport de principiile internaţionale ale spaţiului occidental, din care şi România
face parte, astfel cum au fost descrise mai sus, sunt identificate în situația descrisă în prezenta
hotărâre, următoarele aspecte:
      - campanii de presă împotriva instituţiilor fundamentale ale puterii judecătoreşti, Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecţia Judiciară;
      - campanii de presă prin dezinformare duse împotriva unor judecători, individual, în
special faţă de preşedinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi faţă de preşedinţii Consiliului
Superior al Magistraturii;
      - judecarea unor procese în presă, cu scopul prezentării unei imagini negative a
persoanelor şi instituţiilor menţionate mai sus;
      - măsuri ale Guvernului de modificare a statutului magistratului fără consultare efectivă,
fără a se ține seama de opinia magistraturii şi fără a se motiva această alegere;


    Tel: (+40)21-311.69.02                   Website: www.csm1909.ro                           Calea Plevnei nr. 141B, sector 6,
    Fax: (+40)21-311.69.01                   Email: secretar_general@csm1909.ro                cod poștal 060011
 Număr de înregistrare în registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal 2359                 Pagina 74 din 76
      - propuneri legislative de natură să slăbească statutul magistratului, în special referitoare
la regimul de pensionare şi la salarizare, şi să îl plaseze în zona destinată funcţionarilor publici de
la nivel local (primării);
      - propuneri legislative de natură să modifice radical, sub imperiul emoțiilor publice create
prin materiale de presă, a regulilor fundamentale de organizare a profesiei;
      - măsuri administrative care împiedică angajarea unor noi judecători şi grefieri, cu
consecinţa punerii sistemului de justiţie în imposibilitate de a funcţiona.

      132. În acest context, nu suntem în prezenţa unor măsuri izolate și nici a unei dezbateri
publice legitime privind funcționarea justiției. Analizate împreună, campania sistematică de
delegitimare a judecătorilor, contestarea legitimității Consiliului Superior al Magistraturii și a
Înaltei Curți de Casație și Justiție, campania de denigrare individuală și presiunile publice
exercitate asupra reprezentanților autorității judecătorești, promovarea tezei unei pretinse
corupții sistemice în absența oricăror constatări ale organismelor europene competente,
tentativele de modificare a regulilor de organizare a profesiei, diminuarea simultană a garanțiilor
financiare ale magistraturii, toate acestea constituie elemente ale unei presiuni instituționale
sistemice exercitate asupra justiției într-o unitate de timp scurtă de aproximativ 1 an.
      Caracterul excepțional al agresiunii fără precedent împotriva magistraturii nu rezultă din
existența fiecărei măsuri privite separat, ci din efectul lor cumulat. Aceste acțiuni convergente,
desfășurate într-un interval scurt de timp (aproximativ 1 an) și având ca unic obiect autoritatea
judecătorească, creează în mod obiectiv aparența unei încercări de diminuare a independenței
acesteia și de remodelare a arhitecturii sale instituționale sub influența factorului politic.

     133. Secția pentru judecători apreciază că efectul agregat al acestor acțiuni reprezintă una
dintre cele mai grave amenințări la adresa independenței justiției din perioada postaderare a
României la Uniunea Europeană și constituie un risc real de subordonare progresivă a autorității
judecătorești față de factorul politic, incompatibil cu valorile consacrate de Constituția României,
de art. 2 și art. 19 din Tratatul privind Uniunea Europeană, de Convenția Europeană a Drepturilor
Omului și de standardele europene privind statul de drept.

     134. Independența justiției nu este negociabilă și nu poate constitui obiectul unor
experimente politice sau al unor forme de obținere a câștigului electoral facil. În momentul în care
judecătorii devin vulnerabili la presiunea puterii politice, nu magistrații sunt cei care pierd primii,
ci cetățenii, care rămân fără cea mai importantă garanție a drepturilor și libertăților lor
fundamentale. O justiție intimidată sau subordonată nu mai aparține statului de drept, ci
reprezintă primul pas către abandonarea acestuia.




    Tel: (+40)21-311.69.02                   Website: www.csm1909.ro                           Calea Plevnei nr. 141B, sector 6,
    Fax: (+40)21-311.69.01                   Email: secretar_general@csm1909.ro                cod poștal 060011
 Număr de înregistrare în registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal 2359                 Pagina 75 din 76
     Pentru motivele expuse, în temeiul art. 23 alin. (1) din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul
Superior al Magistraturii, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți (dintre care 1 vot favorabil
cu observații),

                                    SECȚIA PENTRU JUDECĂTORI A
                               CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII
                                             HOTĂRĂŞTE:

      Art. I – Constată existenţa unui atac fără precedent la adresa independenţei justiţiei.

      Art. II. Apără independenţa judecătorilor.

      Art. III. Informează cu privire la aspectele cuprinse în considerentele prezentei hotărâri:
      - Comisia Europeană
      - Parlamentul European
      - Reţeaua Curţilor Supreme, a Inspecţiilor Judiciare, a Consiliilor Judiciare
      - Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei
      - Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni
      - Asociaţiile internaţionale ale Judecătorilor (MEDEL, EAJ)
      - OCDE
      - Curtea de Justiție a Uniunii Europene
      - Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

      Art. IV. – Dispune transmiterea hotărârii către:
      - Preşedintele României
      - Guvernul României
      - Parlamentul României
      - Ministerul Afacerilor Externe
      - instanțelor judecătorești.

    Art. V – Prezenta hotărâre se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al
Magistraturii, în limbile română, engleză şi franceză.

                                       Dată în Bucureşti, la data de 9 iunie 2026

                                        Judecător Gheorghe-Liviu ODAGIU
                                  Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii




    Tel: (+40)21-311.69.02                   Website: www.csm1909.ro                           Calea Plevnei nr. 141B, sector 6,
    Fax: (+40)21-311.69.01                   Email: secretar_general@csm1909.ro                cod poștal 060011
 Număr de înregistrare în registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal 2359                 Pagina 76 din 76